Miliarde de euro pentru Moldova

Chişinăul va beneficia, în perioada 2011-2013, de o asistenţă financiară de 1,936 miliarde de euro din partea donatorilor externi. Republica Moldova primeşte astfel al doilea cel mai mare ajutor financiar din partea Uniunii Europene pe cap de locuitor, după teritoriile palestiniene.

Noul guvern proeuropean de la Chişinău a reuşit, într-o perioadă foarte scurtă, să-şi convingă partenerii occidentali că este hotărât să facă reforme. Republica Moldova va beneficia de o asistenţă financiară de 2,6 miliarde de dolari (1,936 de miliarde de euro) pentru anii 2011 - 2013 din partea donatorilor externi.

Un document în acest sens a fost semnat, miercuri, la Bruxelles, între premierul Vlad Filat şi comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european a descris Guvernul Filat ca fiind un „partener de încredere", cu o strategie coerentă de reforme şi obiective clare.

Citiţi şi:

Vlad Filat: "România va ajuta Republica Moldova cu 100 de milioane de euro"

A intrat în vigoare acodul privind micul trafic de frontieră dintre România şi Republica Moldova

„Suntem deplin conştienţi de dificultatea sarcinii cu care vă confruntaţi. De aceea, UE, împreună cu mai mulţi parteneri, creează un pachet de asistenţă real şi substanţial", a spus Fule, citat de Radio Liberty . Şi alţi reprezentanţi din cadrul UE descriu Executivul Filat ca fiind unul tânăr şi entuziast.

Martin Raiser, director regional al Băncii Mondiale pentru Ucraina, Belarus şi Republica Moldova, a menţionat că liderii de la Chişinău conştientizează că pentru asigurarea prosperităţii vor fi necesare acţiuni susţinute.

„Autorităţile au demonstrat deja prin acţiuni decisive că s-au angajat ferm pe calea liberalizării economiei, combaterii corupţiei, reformării sectorului judiciar şi asigurării unei guvernări bune în sectorul public. Această viziune ambiţioasă merită sprijinul internaţional", a declarat Martin Raiser. Executivul vrea să canalizeze banii de la donatori spre trei domenii: Guvernarea Responsabilă, Recuperare şi Dezvoltare Economică, Investiţii în Capitalul Uman.

Unde se vor duce banii

În cadrul programului „Relansăm Moldova", Guvernul Filat şi-a propus o nouă strategie anticorupţie, sistem electronic de supraveghere a traficului rutier, dezvoltare locală, promovarea parteneriatelor public-private, extinderea finanţării sistemului judiciar, reconstrucţia a cinci penitenciare, promovarea şi dezvoltarea capacităţilor tinerilor, restaurarea sistemelor de irigare, reconstrucţia drumurilor naţionale, extinderea reţelelor de gaze, a sistemului energetic, dar şi restructurarea sistemului de sănătate şi dezvoltarea reţelei de şcoli.

În total, documentul „Relansăm Moldova/Rethink Moldova" conţine 18 acţiuni prioritare, care urmează a fi implementate în perioada 2010-2013, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. Pentru fiecare prioritate, vor fi atrase mijloace financiare sub formă de granturi, credite concesionale şi neconcesionale, scrie Unimedia. Analiştii de la Chişinău se întreabă dacă ajutorul UE este condiţionat de implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind reforma Constituţională.

Reforma judiciară

Lichidarea instanţelor judecătoreşti specializate, aprobarea Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc, instituirea sistemului de executori judecătoreşti privaţi, liberalizarea profesiei de notar, toate aceste inţiative fac parte din reforma judiciară lansată de Guvernul Filat şi anunţată în cadrul întrevederii cu Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie. 

Oficialul european a reconfirmat disponibilitatea Comisiei de a ajuta în continuare Republica Moldova, menţionând că CE este gata să ofere Chişinăului sprijin financiar, tehnic, logistic, în vederea asigurării bunei funcţionări a justiţiei şi respectării drepturilor omului.

„Recomandare" de la SUA

„Generozitatea" donatorilor a avut în spate şi impulsul dat de SUA. Secretarul de stat, Hillary Clinton, a adresat un mesaj participanţilor la Forumul „Parteneriat pentru Moldova" de la Bruxelles în care îi îndemna pe donatori să ajute Republica Moldova şi saluta iniţiativa UE şi a Băncii Mondiale de a-i susţine pe liderii prooccidentali.

În toamna anului trecut, SUA au decis să acorde Moldovei un credit nerambursabil în valoare de 262 de milioane de dolari. Washingtonul a mai făcut un gest de deschidere : va acorda moldovenilor vize multiple, valabile pentru o perioadă de 60 de luni.(A contribuit Viorica Marin)

Ghimpu, la Bruxelles

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, s-a dus totuşi, ieri, la Bruxelles, deşi miercuri anunţase că nu mai face această deplasare „din cauza anumitor persoane". Ghimpu a dorit să explice oficialilor UE problemele cu care se confruntă privind modificarea Constituţiei, depăşirea alegerilor anticipate şi asigurarea stabilităţii în ţară.

100 de milioane de euro de la România

România va oferi 100 de milioane euro, sprijin financiar nerambursabil, între 2010 şi 2013. Aceşti bani vor fi acordaţi în patru tranşe anuale. Sumele vor fi investite în infrastructură, în educaţie şi proiecte de importanţă locală. Banii vor fi gestionaţi de Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale, după cum a anunţat şeful Executivului de la Bucureşti, Emil Boc.

Într-un interviu acordat ziarului nostru, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi , a explicat cum se va derula acest ajutor financiar: „ Vrem să sprijinim modernizarea infrastructurii în micile localităţi. De pildă: luăm 100 de Dacii şi dotăm poliţia din tot atâtea comune", a spus Baconschi.

În plus, România are la dispoziţie fonduri europene în valoare de 130 de milioane de euro pentru proiecte comune cu Republica Moldova şi Ucraina. Bucureştiul face eforturi pentru a deschide cât mai multe uşi la Bruxelles pentru oficialii de la Chişinău, pentru a accelera procesul de integrare al Moldovei în UE.

Banii nu rezolvă criza

Ajutorul european dă o gură de oxigen fragilei coaliţii de la Chişinău. Dar atenţia este concentrată acum asupra crizei constituţionale, căreia nu i s-a găsit până acum nicio soluţie. Partidele din coaliţie nu au depăşit blocajul constituţional în care se găseşte ţara. Preşedintele nu a putut fi ales cu majoritatea necesară de două treimi, aşa încât se profilează dizolvarea Parlamentului şi noi alegeri anticipate.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu susţine că nu anticipatele sunt soluţia, ci adoptarea rapidă a unei noi Constituţii. Comisia de redactare a noii Constituţii a reuşit miercuri să adopte proiectul, pe articole, dar nu a reuşit să dea votul final, din cauza boicotului Partidului Comuniştilor, dar şi a disensiunilor din interiorul AIE.

Mai e timp până la 17 iunie

Oricum, o decizie trebuie luată până la 17 iunie, dată după care, potrivit Curţii Constituţionale, dizolvarea Parlamentului devine inevitabilă.

Mihai Ghimpu speră că va reuşi să convingă UE de viabilitatea proiectului său: votarea pe articole a Constituţiei, cu majoritate simplă - posibilă şi fără participarea comuniştilor.

Apoi, supunerea ei direct unui referendum.  Ghimpu a plecat ieri de urgenţă la Bruxelles, pentru a prezenta proiectul noii Constituţii preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek şi şefului Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Totuşi, într-o intervenţie televizată de la Bruxelles, premierul Filat a spus că nu ar fi bine să se meargă pe soluţia unei noi Constituţii, câtă vreme UE va avea rezerve în acest sens. „Avem mulţi prieteni în UE şi nu trebuie să îi dezamăgim", a afirmat Vlad Filat.