Julian Assange îşi pune viaţa pe tapet

 Fondatorul WikiLeaks a semnat un contract de peste 1 milion de lire sterline (1,2 milioane de euro) pentru a-şi publica autobiografia. Fondatorul WikiLeaks susţine că această sumă îl va ajuta să se apere de acuzaţiile de agresiune sexuală pe care i le-au adus două femei din Suedia.

„Nu vreau să scriu această carte, dar trebuie să o fac. Am cheltuit deja 200.000 de lire (235.000 de euro) cu tribunalele, şi trebuie să mă apăr şi să menţin WikiLeaks pe linia de plutire", a mărturisit Julian Assange în „Sunday Times". Australianul a declarat că va primi 600.000 de euro de la editorul său americam, Alfred A. Knopf, şi 380.000 de euro de la editura britanică  Canongate.

Citiţi şi:

Finanțele WikiLeaks sunt la pământ: pierderi de jumătate de milion de euro într-o săptămână și datorii de 200.000 euro cheltuieli judiciare

De asemenea, va primi bani şi din alte surse, suma urmând să depăşească un milion de euro.  Julian Assange, 39 de ani, aflat în prezent în libertate condiţionată în Marea Britanie ar putea fi extrădat în Suedia pentru agresiune sexuală, dar şi Washingtonul ar putea să‑l dea în judecată pentru spionaj după difuzarea pe site-ul WikiLeaks a mii de depeşe diplomatice americane. O primă audienţă vizând extrădarea sa în Suedia este prevăzută pentru 7 februarie.  Dar aceasta ar putea dura mai multe luni, din cauza numeroaselor apeluri posibile. 

După eliberarea sa condiţionată, după nouă zile de închisoare, Julian Assange locuieşte, împreună cu garda sa de corp, într-un conac, situat în estul Angliei. El se află sub stricta supraveghere a poliţiei britanice. Vila i-a fost pusă la dispoziţie de un bogat simpatizant al WikiLeaks, scrie „Le Monde".

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a declarat că are „şanse mari" să fie ucis într-o închisoare americană dacă va fi extrădat în Statele Unite pentru spionaj, relatează AFP. Cel mai mult, Assange se teme să nu ajungă într-o închisoare din Statele Unite. Într-un interviu acordat „The Guardian", el spune că dacă SUA vor reuşi să obţină extrădarea lui pentru a-l încarcera, are „şanse mari să fie asasinat în închisoare în stilul Jack Ruby". Ruby l-a asasinat pe Lee Harvey Oswald, în închisoare, la 24 noiembrie 1963, la două zile după ce Oswald a fost arestat pentru asasinarea preşedintelui Kennedy.

Blocajul băncilor

Fondatorul WikiLeaks recunoaşte că după ce unele după altele, serviciul de plată online PayPal, companiile de cărţi de credit Visa şi MasterCard, apoi Bank of America şi banca elveţiană Postfinance au blocat fără preaviz tranzacţiile WikiLeaks şi au închis conturile personale ale lui Julian Assange, au început să apară problemele financiare.

„Graţie mediatizării acţiunii noastre, am început să primim aproape 100.000 de euro în donaţii pe zi", mai ales din sume mici provenind de la simpatizanţi din lumea întreagă. Băncile au tăiat tot. „Într-o săptămână am suferit o pierdere a câştigurilor de aproape 100.000 de euro pe zi, adică în total o jumătate de milion de euro. Or aceşti
bani ne‑ar fi permis să continuăm să funcţionăm timp de cel puţin şase luni. Şi aceste pierderi cresc zi după zi", a declarat Assange.

Cenzură occidentală

 „Este interesant de văzut cum funcţionează cenzura în Occident. O cenzură economică extrajudiciară, care rezultă din amestecul politicului în multinaţionale. Aceste presiuni se extind la bănci elveţiene, care sunt sensibile la ameninţările americane de reglementare a fluxurilor financiare", mai spune Assange. Penuria de bani se face simţită şi pe frontul judiciar, deoarece WikiLeaks este târâtă des în faţa tribunalelor.„Fondul de susţinere care serveşte să ne asigure apărarea a fost paralizat. Din generozitate, unii avocaţi muncesc pentru noi benevol, dar alţii trebuie să fie plătiţi. WikiLeaks are o datorie de peste 200.000 de euro cheltuieli judiciare".

Într-un interviu acordat recent pentru „Der Spiegel", Hendrik Fulda, vicepreşedintele WikiLeaks, a declarat că organizaţia a primit în intervalul octombrie 2009 - decembrie 2010 aproximativ 1,2 milioane de dolari ca donaţii, din care 495.000 de dolari au fost cheltuiţi în ultimele cinci luni. Din aceşti bani, doar 20.000 de dolari au fost daţi pentru apărarea lui Bradley Manning, soldatul american care a pus la dispoziţia site-ului mii de documente militare despre războaiele din Irak şi Afganistan. Suma este mult mai mică decât cea promisă de Julian Assange, care s-a angajat că va contribui cu jumătate din costurile apărării lui Manning, estimate la 100.000 de dolari.