Jeffrey Franks despre măsurile de austeritate: "Se cerea o măsură drastică. Fără nicio măsură deficitul ar fi ajuns la 9% din PIB"

Într-un interviu pentru IMF Survey Magazine, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, comentează noile măsuri de austeritate anunţate de guvernul român, impactul crizei din Grecia asupra economiei din România şi a sectorului său bancar şi câteva măsuri necesare pentru îmbunătăţirea competitivităţii.

Întrebat dacă România a fost afectată de criza datoriilor din Grecia şi turbulenţele de pe pieţele financiare care au decurs de aici, Franks a afirmat că nu există efecte directe puternice acum în România, dar acest lucru sporeşte riscurile, potrivit IMF Survey Magazine.

Nu le pasă de recesiune: Salariu de barosan din primărie care sfidează criza: 5.000 de lei pe lună

Guvernul va trebui să fie mai vigilent privind modul în care pune în aplicare politicile viitoare, pentru a evita orice efecte generate de ceea ce se întâmplă în alte părţi ale Europei, a declarat şeful delegaţiei FMI.

Faptul că economia UE se redresează într-un ritm mai încet decât alte regiuni afectează România. Revenirea la creşterea economică pozitivă este întârziată şi oarecum mai slabă decât s-a anticipat iniţial, a ţinut să precizeze acesta.

Am revizuit prognoza noastră economică în scădere de la 0,8% din PIB la -0,5% pentru anul 2010, a explicat Franks, precizând însă că o creştere economică se va înregistra în 2011.

Despre măsurile de auteritate:

Întrebat dacă noile măsuri de austeritate adoptate de guvernul român au fost cu adevărat necesare, Franks a apreciat că executivul s-a aflat într-o situaţie dificilă din cauza revizuirii prognozei pentru deficitul pe 2010. Fără nicio măsură deficitul bugetar ar fi ajuns la aproximativ 9% din PIB, conform estimărilor noastre.

Se cerea o măsură drastică. Au existat o serie de opţiuni pe care factorii de decizie politică le-ar fi putut lua în calcul - diferite combinaţii de măsuri privind veniturile şi cheltuielile -, dar a fost decizia lor de a se baza aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice.

Potrivit IMF Survey Magazine, Franks a precizat că FMI a recomandat câteva opţiuni şi cele mai multe dintre propunerile sale au fost mai echilibrate între venituri şi cheltuieli.

Am discutat un număr de scenarii diferite, cu factorii de decizie politică în timpul misiunii FMI, care au ajuns la o concluzie. Guvernul, preşedintele, premierul şi ministrul de finanţe sprijinit de întregul cabinet au luat decizia de a merge mai departe cu această abordare, a subliniat Jeffrey Franks.

Despre reduceri:

Având în vedere faptul că autorităţile au dorit să se bazeze pe reducerea masivă a cheltuielilor în ajustarea bugetului, am cerut ca ele să pună în aplicare unele măsuri de protecţie pentru categoriile cele mai vulnerabile, a precizat Franks.

Lucrând cu Banca Mondială, ei doresc să se asigure că, deşi se vor face reduceri în transferurile sociale de 15%, aceste reduceri vor fi proporţional mai mari la programele ineficiente şi prost focalizate şi nu vor exista reduceri la pachetele bine focalizate de asistenţă socială.

Despre bănci:

Franks consideră că sistemul bancar românesc a fost afectat de recesiunea acută din România, aşa cum era de aşteptat, dar că băncile rămân bine capitalizate şi cu multe lichidităţi, relatează IMF Survey Magazine.

Capitalizarea medie a băncilor româneşti este în prezent de 14 %, cu mult peste nivelul minim statutar de 8%, astfel că băncile au o pernă de capital pe care se pot sprijini pentru a trece cu bine prin recesiune.

Despre şomaj:

Şeful misiunii FMI din România crede că rata şomajului a crescut semnificativ şi se ridică la aproximativ 8% acum. Dar România are încă o rată a şomajului care este semnificativ sub media UE. Astfel, deşi a existat o creştere a şomajului, România a fost relativ mai puţin afectată decât alte ţări.

Noi credem că va exista o creştere suplimentară a numărului de şomeri în 2010, după care şomajul va începe să se schimbe în toamnă. Aceasta pentru că redresarea va avea loc numai în a doua parte a anului.

Despre competivitate:

Franks a afirmat că România a suferit o depreciere semnificativă a monedei intrată în criză. Această presiune în jos asupra monedei a reflectat anumite efecte negative ale crizei, dar a avut efectul pozitiv de a face exporturile româneşti mai competitive. Linia de jos este un câştig de aproximativ 15 % în competitivitate, ca urmare a unei monede mai depreciate, scrie IMF Survey Magazine.

Care este cheia de a merge înainte, acum că moneda este stabilizată iar pieţele financiare din România s-au stabilizat? Guvernul trebuie să întreprindă reforme structurale pentru a face economia mai eficientă, mai flexibilă şi mai productivă, fapt ce va asigura României competitivitatea suplimentară pentru a merge înainte.

Există unele reforme în program care ar ajuta în zona de competitivitate, de exemplu, măsuri care vor face mai uşor să se investească fondurile structurale de la UE. Autorităţile au decis să reactiveze programul lor de privatizare şi au în vedere măsuri de creştere a eficienţei sectorului public. Aceste politici vor ajuta pentru a face economia mai productivă, astfel că, de îndată ce redresarea europeană va fi solidă, România va fi bine plasată pentru a profita din plin de ea, a declarat Franks.