Grecia scoate la mezat porturi şi companii de stat

Guvernul elen speră să scape de restructurarea datoriilor prin privatizare. Taxele şi impozitele vor fi mărite pentru reducerea deficitului. Grecii trebuie să recurgă la noi măsuri de austeritate, dacă vor să primească noua tranşă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.

Membrii Cabinetului condus de George Papandreou au prezentat un proiect de privatizare a marilor companii de stat şi de implementare a noii politici de austeritate. Discuţiile continuă însă pe un ton aprins, ministrul Apărării, Evangelos Venizelos, reproşându-i colegului de la Finanţe, Giorgos Papaconstantinou, că a ţinut ascunse o serie de detalii din noul program de austeritate, scrie publicaţia „Kathimerini". Miniştrii au căzut de acord asupra aducerii la bugetul pe 2011 a 4,8 miliarde de euro din taxe şi impozite, dar negocierile continuă întrucât planul lui Papaconstantinou prevede colectarea a 6,4 miliarde de euro pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 7,5%.

Citiţi şi:

Filippos Petsalnikos, preşedintele Parlamentului Greciei: „Nu ne vindem insulele! A fost o glumă proastă a presei germane“

Dacă Parlamentul va adopta proiectul final al Guvernului, traiul grecilor se va scumpi încă o dată: o serie de bunuri şi servicii vor fi trecute de la TVA de 13% la TVA de 23%, vor fi anulate scutirile de taxe pentru anumite sectoare şi persoane, va creşte taxa pentru drumuri şi se vor institui taxe pentru gazele naturale şi băuturi carbogazoase. Totodată, Executivul are în vederea perceperea de impozite pentru pensiile mai mari de 1.700 de euro, iar firmele private ar urma să plătească un procent în plus la contribuţiile pentru sănătate pentru a creşte fondul de şomaj.

„Guvernul va intra în incapacitate de plată, toate cheltuielile statului, precum salarii şi pensii, vor fi oprite" în cazul în care FMI şi UE nu ne acordă următoarea tranşă de împrumut, în valoare de 12 miliarde de euro, a explicat  Papaconstantinou. În plus, Atena va avea nevoie de un nou împrumut, întrucât e puţin probabil ca Grecia să se reîntoarcă pe pieţele financiare anul viitor, aşa cum sperase în momentul începerii negocierilor cu FMI, notează Reuters.

Privatizare în masă

La presiunea FMI şi a statelor din zona euro, Atena a acceptat, în încercarea de a evita restructurarea datoriilor, să demareze un proces de privatizare. Până în 2015, Guvernul speră să strângă 50 de miliarde de euro din vânzarea mai multor pachete de acţiuni. Până la sfârşitul lunii iunie, 20% din acţiunile deţinute de stat la OTE vor fi vândute. Executivul are dreptul, printr-o opţiune, să vândă 10% din acţiunile companiei de telecomunicaţii către Deutsche Telekom, care deţine alte 30 de procente. Anterior, Deutsche Telekom şi-a exprimat dorinţa de a deţine pachetul majoritar de 51% din acţiunile OTE până în 2012. În România, OTE este acţionar majoritar la Romtelecom (54,01%) şi deţine subsidiara locală a operatorului de telefonie mobilă Cosmote şi a lanţului de magazine Germanos.

Statul grec va vinde 75% din acţiunile Autorităţilor Portuare Pireu şi Salonic, va extinde concesiunile de la Aeroportul Internaţional din Atena - până la 50% şi de la alte aeroporturi. Pe lista de privatizări se mai află Postbank, Loteria Naţională, compania de gaze, cea de electricitate, căile ferate, precum şi companii din industria de apărare într-o a doua fază a procesului. Mai mulţi experţi apreciază că nici măcar aceste privatizări nu vor salva Grecia de la restructurarea datoriilor.

Îngrijorare în Italia

Intrarea Greciei în default (incapacitate de plată) pe datoria de stat ar afecta alte ţări de la periferia zonei euro şi ar avea un impact sever asupra băncilor elene, a avertizat ieri Moody's. De altfel, presiunea din pieţe asupra ţărilor din zona euro cu probleme legate de datoria de stat s-a accentuat în ultimele zile. Investitorii nu sunt îngrijoraţi numai de Grecia, ci şi de alte ţări puternic îndatorate, precum Spania, unde guvernul a suferit o înfrângere usturătoare la alegerile locale.

La sfârşitul săptămânii trecute, Fitch a redus cu trei trepte ratingul Greciei, în categoria cu grad ridicat de risc şi a schimbat perspectiva ratingului Belgiei la negativă, în timp ce Standard & Poor's  a modificat perspectiva ratingului Italiei la negativă. Guvernul de la Roma a reacţionat rapid şi a anunţat un nou pachet de măsuri de austeritate pentru următorii doi ani. Politicile de austeritate, care nu par a da rezultate în Europa vor figura pe agenda summitului G8, care începe mâine la Deauville, Franţa. În cadrul întrevederii de ieri cu preşedintele Barack Obama, premierul David Cameron a precizat că va pleda la summit pentru continuarea politicilor de austeritate.

50 de miliarde de euro speră să obţină statul grec din privatizări.