Filippos Petsalnikos, preşedintele Parlamentului Greciei: „Nu ne vindem insulele! A fost o glumă proastă a presei germane“

Aflat la prima vizită în România, Filippos Petsalnikos a explicat, pentru „Adevărul“, care este stadiul reformelor din Grecia şi de ce ţara sa susţine România în procesul de aderare la spaţiul Schengen. Preşedintele Parlamentului Greciei afirmă că măsurile dure luate de guvernul Papandreou îşi vor arăta efectele pozitive până la sfârşitul anului.

„Adevărul": Grecia şi-a asumat un program radical de reforme, dar este încă destul de mult scepticism privind succesul acestor măsuri. Care este, în opinia dumneavoastră, situaţia Greciei în acest moment şi care sunt perspectivele? 

Filippos Petsalnikos: Guvernul şi-a asumat proiectul dificil al reabilitării finanţelor publice prin diminuarea deficitului şi a datoriei naţionale, care s-au deteriorat dramatic în perioada 2007-2009, precum şi a dezvoltării economice a ţării printr-un model care se va baza pe îmbunătăţirea concurenţei, pe capitalul uman. Este un efort inedit de schimbare în ţara noastră şi vorbim despre sacrificii din partea poporului nostru. Eforturi şi sacrificii care sunt recunoscute de toată lumea în Europa şi care deschid o perspectivă pentru viitor. S-a evitat intrarea ţării în insolvabilitate, s-a legiferat mecanismul de ajutor, am demonstrat dimensiunea europeană a crizei, reabilităm prestigiul şi credibilitatea Greciei. Rămânem devotaţi realizării unor progrese satisfăcătoare în reformele structurale, astfel încât să se dea stimulul necesar pentru o dezvoltare economică, bazată pe investiţii şi exporturi. Grecia are forţa necesară pentru a reuşi şi va reuşi.

Cât de eficiente s-au dovedit măsurile de austeritate pe care le-aţi luat?

În ciuda condiţiilor macroeconomice deosebit de nefavorabile, actualul guvern Papandreou a realizat o ajustare financiară de 5% din PIB înultimul an. Trebuie menţionat că aceasta este cea mai mare reducere a deficitului din U.E. în 2010. Este cea mai mare diminuare realizată vreodată în Grecia sau în orice alt stat membru al zonei euro într-un singur an. Guvernul elen a realizat o serie de schimbări structurale critice, precum reforma sistemului de pensii, revizuirea legislaţiei muncii, reforma administraţiei locale, crearea unui nou cadru de administrare a finanţelor publice. De asemenea, s-a anunţat de curând un program amplu de privatizări şi de valorificare a bunurilor imobiliare publice, care este aşteptat să aducă venituri de 50 de miliarde de  euro în următorii cinci ani.

Aţi luat vreodată în consideraţie în mod serios posibilitatea de a vinde insulele pentru a ieşi din criza financiară?

Această propunere poate fi văzută numai ca o glumă de prost gust a presei populiste, în special din Germania. Este inacceptabil ca cineva să vorbească despre aşa ceva. Insulele fac parte din istoria şi civilizaţia noastră, constituie parte a bogăţiei noastre naturale şi oferă oportunităţi atractive de investiţii. Pot constitui un model pentru viitorul Greciei. De exemplu, putem folosi energia regenerabilă solară şi eoliană şi să dezvoltăm turismul de calitate. Guvernul a lucrat, aşa cum am menţionat şi mai devreme, la un proiect amplu pentru valorificarea bunurilor imobiliare publice, dar nu discutăm în niciun caz despre vânzarea pământului grecesc.

Cum evaluează electoratul elen activitatea partidului dumneavoastră, PASOK, după ce a susţinut luarea unor măsuri nepopulare, departe de ceea ce este obişnuit pentru un partid de stânga?

Grecia se află la jumătatea drumului privind depăşirea crizei economice. În primul rând, pentru noi, criza economică înseamnă problema datoriei publice. Dar, aşa cum arată statisticile Eurostat, datoria publică este o problemă pentru mai multe state europene. Creşterea datoriei a afectat aproape toate ţările din zona euro, 14 din 17 state din zona euro se confruntă cu creşteri substanţiale ale datoriei publice. Acum ne confruntăm cu această problemă. Politicile fostului guvern au dus la majorarea în ultimii ani atât a datoriei publice, cât şi a deficitului bugetar. Guvernul actual a fost nevoit să ia măsuri dure, dar necesare. Am scăzut deficitul bugetar cu 5% din PIB. Poporul nostru a simţit efectele acestor măsuri, a făcut sacrificii, dar am văzut şi cu ocazia alegerilor locale din noiembrie anul trecut că oamenii au înţeles necesitatea unor astfel de politici. Cred că până la sfârşitul anului vom vedea rezultate pozitive privind evoluţia PIB-ului şi asta va arăta şi mai mult că măsurile au fost necesare. Am luat măsuri nepopulare, dar cred că majoritatea populaţiei a arătat o maturitate  exemplară într-o asemenea situaţie.

Dar am văzut şi oameni în stradă demonstrând uneori violent împotriva guvernului.

Da, au fost demonstraţii, este un fenomen frecvent în Grecia. Democraţia s-a născut în Grecia. Oamenii au dreptul să protesteze. E adevărat, uneori protestele au fost foarte aprinse, dar nu este vorba despre majoritatea populaţiei. Cei mai mulţi oameni nu sunt fericiţi cu aceste măsuri, dar le înţeleg necesitatea. Premierul Papandreou şi guvernul înţeleg pe deplin nevoia de a reduce deficitul, dar, în acelaşi timp, sunt conştienţi de importanţa reformelor structurale pentru economie şi societate astfel încât să putem genera o creştere economică rapidă şi să fim competitivi.

 Grecia este una dintre ţările europene vizate de imigraţia ilegală. Care este poziţia dumneavoastră privind admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen?

Aşa cum am avut deja ocazia să menţionez într-o scrisoare pe care am adresat-o domnului preşedinte al Senatului Mircea Geoană, Grecia acordă o importanţă deosebită chestiunilor legate de Spaţiul Comun de Libertate, Securitate şi Justiţie şi doreşte consolidarea solidarităţii dintre statele membre în domeniile siguranţei frontierelor, imigrării şi azilului. Prin urmare, susţinem perspectiva ţării dumneavoastră, precum şi a Bulgariei vecine, pentru aderarea la Schengen, un sprijin care s-a repetat şi la recentul Consiliu European de Afaceri Interne din februarie. Ceea ce am spus şi la întâlnirea pe care am avut-o cu preşedintele Băsescu este că noi sprijinim intrarea României în Schengen, dată fiind îndeplinirea criteriilor tehnice cerute în acest scop. Am avut şi o discuţie privind problema imigraţiei, problemă comună a celor două ţări, deoarece avem frontiere externe ale UE. Noi solicităm o îmbunătăţire a prevederilor acordului Dublin II şi continuarea activităţii Frontex, care a început anul trecut. Trebuie să ţinem cont că Grecia este supusă unor presiuni migraţioniste la frontierele sale care sunt şi frontiere externe ale Uniunii Europene.

"Vânzarea insulelor poate fi văzută numai ca o glumă de prost gust a presei populiste, în special din Germania."

"Am luat măsuri nepopulare, dar cred că majoritatea populaţiei a arătat o maturitate  exemplară într-o asemenea situaţie."