VIDEO Grecia: beznă totală
0Agonia se prelungeşte după ce miniştrii de Finanţe din UE au condiţionat acordarea unei noi tranşe de bani de adoptarea, în Parlamentul grec, a măsurilor de austeritate. În timp ce guvernul vrea să privatizeze companii, aeroporturi, şosele, grecii scandează în stradă „Nu vom vinde nimic“. Greva generală de ieri a produs pene de curent în întreaga Eladă.
Miniştrii de Finanţe din zona euro au amânat luarea unei decizii finale în vederea eliberării unei tranşe de urgenţă de 12 miliarde de euro pentru Grecia. Ei condiţionează eliberarea banilor de momentul de aprobare, în Parlamentul de la Atena, a legilor referitoare la reformele fiscale, ceea ce reprezintă o întârziere nefastă pentru situaţia financiară a Greciei.
Citiţi şi:
Angela Merkel cere băncilor private să salveze Europa
Următoarea tranşă din împrumutul de 110 miliarde de euro ar putea fi eliberată de-abia la mijlocul lui iulie, iar Atena susţine că, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, are nevoie de bani mult mai devreme. Greciei trebuie să i se acorde împrumuturi masive pentru a evita prăbuşirea financiară, a apreciat, la sfârşitul săptămânii trecute şi Jean-Claude Junker, şeful miniştrilor de Finanţe din zona euro. Într-o nouă încercare de a redresa situaţia, acesta a propus omologilor săi europeni ca Eladei să-i fie acordat un ajutor suplimentar din bugetul UE. Agitaţia de la Atena se va intensifica şi din cauza vizitei neprogramate pe care inspectori ai Uniunii Europene o vor face săptămâna aceasta în capitala greacă pentru convorbiri cu noul ministru de Finanţe al Cabinetului Papandreu, Evangelos Venizelos. Potrivit unor surse guvernamentale, întâlnirile vor avea ca principal subiect măsurile fiscale urgente pe care Grecia ar trebui să le adopte.
Premierul grec şi guvernul său vor fi supuşi, astăzi, unui vot de încredere în Parlament. Opoziţia a respins orice soluţie propusă de Papandreu, cerând în schimb alegeri anticipate.
Cabinetul lui Papandreu se pregăteşte deja, potrivit CNN, să vândă bunuri ale statului în valoare de miliarde de dolari: aeroporturi, autostrăzi, companii de stat, bănci şi licenţe pentru jocurile de noroc. Grecia trebuie să adune până în 2015 cel puţin 50 de miliarde de euro din privatizări, aşa cum solicită membrii Eurogrupului.
Grecii dau în clocot
Se va lovi însă atât de înverşunarea opoziţiei, cât şi de cea a protestatarilor. „Nu datorăm nimic, nu vom vinde nimic, nu vom plăti nimic", este scris pe pancartele multora dintre miile de „indignaţi" ce vin zilnic în Piaţa Syntagma. Duminică, piaţa unde şi-au instalat tabăra protestatarii, de mai bine de trei săptămâni, a fost acoperită de gaze lacrimogene. Cu toate acestea, mişcările de revoltă continuă, afectând în special transporturile maritime şi urbane. Iar sindicatele au început, de ieri, o nouă grevă generală de 48 de ore. Ieri, Grecia a fost afectată de pene de curent după ce şi angajaţii celei mai mari companii de electricitate din ţară (DEH) au refuzat să mai lucreze, în semn de protest faţă de intenţia guvernului de a privatiza compania.
Falimentul moral
Grecii sunt, în primul rând, nemulţumiţi de aplicarea măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Papandreu. În primul rând, acestea le desfiinţează diverse privilegii (cum ar fi al 13-lea şi al 14-lea salariu). Apoi, ei se mai plâng şi de o lipsă totală de transparenţă din partea autorităţilor, în ciuda promisiunilor repetate şi neţinute de rezolvare „la lumina zilei" a unor răsunătoare cazuri de corupţie ce au umplut paginile ziarelor de-a lungul timpului. „Adevărata provocare nu este doar criza financiară, este vorba şi de un faliment moral al societăţii greceşti", este de părere şi Harris Oikonopoulos, preşedinte al British Hellenic Chamber of Commerce. El a dat ca exemplu faptul că în Grecia există cel puţin 34 de legi şi proiecte de legi vizând accelerarea procedurilor judiciare, dar că nimeni (dintre cei sus-puşi) nu a ajuns să fie condamnat în urma diferitelor scandaluri de corupţie.
După ce Grecia s-a alăturat Uniunii Europene, niciun ministru nu a fost condamnat pentru corupţie, pe motiv de prescriere a faptelor şi de imunitate. De asemenea, Oikonupoulos acuză Uniunea Europeană că nu a verificat suficient datele şi informaţiile furnizate de-a lungul timpului de autorităţile de la Atena.
Neîncredere totală
Dacă grecii au ieşit în stradă pentru a-şi manifesta dezgustul faţă de cei care-i conduc (fie ei de la stânga sau de la dreapta spectrului politic) este pentru că nu mai au niciun dram de încredere că „aleşii" sunt capabili să facă faţă crizei care macină ţara.
Potrivit unui sondaj recent, 35% din greci vor ca aceasta să fie condusă de un grup de experţi sau de tehnocraţi, 22% de către „un conducător căruia Parlamentul să nu i se poată opună", în timp ce peste jumătate din populaţie este de părere că un control financiar-economic al Uniunii Europene ar fi de bun augur, pentru că ar limita posibilităţile de fraudă. În ochii grecilor, clasa politică simbolizează astăzi corupţia, clientelismul şi incompetenţa.
De acord să dea banii furaţi înapoi
În afară de înmulţirea cazurilor de corupţie, grecii sunt nemulţumiţi şi de modalităţile tot mai „rafinate" prin care li se cere să ofere aşa-numita „fakelaki" (ce ar fi „mica mită", „atenţia" pusă în „plic" pentru rezolvarea celor mai diverse probleme). După nişte calcule estimative, numai anul trecut „şpăguţele" au costat economia greacă în jur de un miliard de euro.
Totuşi, din cauza situaţiei dramatice în care s-a ajuns, grecii spun că sunt dispuşi să facă unele compromisuri şi să dea înapoi statului ce au „furat", cu o singură condiţie: ca şi statul grec să-şi recunoască „derapajele" şi să restituie tot ceea ce a obţinut prin mijloace frauduloase. Ceea ce ar fi destul de complicat, dacă ar fi doar să se ia în calcul, spre exemplu, sumele substanţiale furate „mână în mână" de-a lungul anilor de către unii greci (în special de la ţară) şi autorităţi.
O metodă de îmbogăţire „peste noapte" s-a dovedit a fi simplă şi eficientă. Spre exemplu, numeroşi primari de provincie au făcut cereri pentru a primi fonduri UE ca unii ţărani să-şi achiziţioneze terenuri sau ferme. Ulterior s-a constatat că terenurile existau doar pe hârtie, dar edilii puseseră deja mâna pe subvenţiile din care le-au dat o cotă parte, drept „recompensă", ţăranilor ce făcuseră declaraţii şi acte false.
50 de miliarde de euro va trebui să strângă Grecia doar din privatizări, până în 2015
Şi corupţia e în criză
Conform unui studiu prezentat recent de Transparency International, corupţia, una dintre „plăgile" cunoscute ale Greciei, pare să sufere şi ea consecinţele crizei economice.
În 2010, „cifra de afaceri" a acestei practici oneroase a fost estimată la 632 de milioane de euro, faţă de 787 de milioane de euro cu doar un an înainte. În ciuda unor încercări timide de redresare a situaţiei, unele servicii au „prosperat" însă anul trecut.
Cele mai corupte sectoare ale vieţii publice rămân cele sanitare, bancare şi ale administraţiilor financiare, cu o creştere de 9,2% a sumelor „percepute" faţă de 2009. Numai micile atenţii acordate birocraţilor au costat economia greacă în jur de un miliard de euro, anul trecut.
Trei dinastii care au condus Grecia modernă
Elada mai are o particularitate a vieţii sale social-politice, care nu este văzută cu ochi buni de către grecii „de rând". În ultimele decenii, doar trei familii au condus destinele populaţiei: Caramanlis, Papandreu şi Mitsotakis. Istoria modernă a Greciei arată cum cele trei familii au impus, pe rând, regulile jocului puterii la Atena.
Premierul Papandreu este considerat de greci marioneta UE şi FMI Foto: Agerpres
Giorgios Papandreu, devenit premier în octombrie 2009, este al treilea prim-ministru al familiei. Bunicul său, de la care a „moştenit" prenumele (astfel că actualul Papandreu este alintat „Giorgiaki") a fost unul dintre principalii oameni politici ai Greciei. Tatăl său, Andreas, a fondat partidul socialist grec (PASOK) şi, după căderea „regimului coloneilor" în 1974, a devenit şeful guvernului grec în două mandate, între 1981-1989 şi 1993-1996. Formaţiunii politice PASOK i se reproşează în special că a „nărăvit" poporul grec la stilul „dolce vita", încurajând dezvoltarea societăţii de consum, apoi a clientelismului, denigrând totodată valorile tradiţionale ale Greciei.
Apoi, Giorgios Papandreu l-a înfrânt pe fostul premier Costas Caramanlis, nepotul lui Constantin Caramanlis, care a fost prim-ministru timp de 14 ani şi preşedinte al Greciei. O altă familie strâns legată de culisele puterii este cea a Dorei Bakoyannis (fost primar al Atenei şi fost ministru de Externe), nimeni alta decât fiica lui Constantin Mitsotakis, el însuşi fost prim-ministru între 1990 şi 1993. Mitsotakis, la rândul său, este nepotul lui Elefteros Venizelos, cel care a dominat viaţa politică greacă înainte de cel de-al Doilea Război Mondial.
Clanuri politice
„Bătrânul" Papandreu fusese numit guvernator al insulelor din Marea Egee de către Elefteros Venizelos, în 1917. Acesta l-a „făcut" ministru în 1930, iar Papandreu a condus primul guvern înainte de a participa la războiul civil cu comuniştii. Redevine şef al guvernului din 1964 şi până la începerea „regimului coloneilor", la 21 aprilie 1967.
Despre „Giorgiaki" se spune că şi-a făcut un nume în politică doar datorită tradiţiei familiale şi a voinţei de fier a mamei sale.
Marea Britanie nu le dă bani grecilor
Marea Britanie nu se va implica în noul pachet de ajutor financiar ce va fi acordat Greciei, potrivit Sky News. Regatul Unit nu a participat nici la primul program de finanţare de care a beneficiat statul elen, în urmă cu un an şi care a fost sprijinit de statele din zona euro şi FMI. Slovacia şi Finlanda ar putea face la fel. În plus, băncile britanice au scos miliarde de euro din zona euro din cauza temerilor în creştere privind intrarea în incapacitate de plată a Greciei. Pe de altă parte, Marea Britanie se va confrunta cu cel mai mare val de greve în sectorul public din 1926 încoace.
Aproximativ 750.000 de funcţionari publici vor participa la un protest faţă de modificările preconizate la sistemul de pensii. Sindicatul „Public and Commercial Services" a anunţat că membrii săi au votat să se alăture profesorilor şi cadrelor universitare într-o zi coordonată de greva, la 30 iunie.
Sindicatele susţin că până la zece milioane de persoane vor fi implicate. Există perspectiva unor greve mult mai ample în toamnă, în condiţiile în care şi alte sindicate se alătură protestelor. Guvernul britanic a dat asigurări că există planuri de urgenţă pentru a menţine în funcţiune transporturile publice, şcolile şi spitalele în această perioadă şi ia în calcul să modifice legislaţia privind greva dacă se va înregistra o revenire la militantismul sindical din anii 1980. Aproape 90 la sută din locurile de muncă apărute în Marea Britanie după ultimele alegeri parlamentare au fost ocupate de imigranţi, potrivit fostului ministru laburist al Muncii Frank Field, citat „Daily Mail".
Se încarcă comentariile...
