Reportaj într-o tabără de ţigani din Spania: "Frate, frate, dar cerşeala e pe bani"

Ţiganii români de lângă Madrid spun că nu-i vor primi în taberele lor improvizate pe rromii expulzaţi din Franţa de teamă să nu-i fure. Nu trece o zi fără ca ziarele şi posturile de televiziune iberice să nu publice un reportaj cu ţiganii români care trăiesc în condiţii mizere, cerşesc şi fură în oraşele spaniole.

„Nu ne filmaţi. Acum am venit de la cerşit. Am dat toţi banii pe care i-am adunat pe mâncare la copii", strigă ţiganii care intră în tabăra de la periferia Madridului, nu departe de Aeroportul Barajas.

Citiţi şi:

Ilie Năstase, acuzat de instigare la ură rasială
Copiii nemţeni, campioni la tâlhării

Câteva cartoane, o rulotă sau chiar un autobuz au devenit casă pentru rromii plecaţi de două luni, doi ani, ba chiar şi zece din România spre Spania.

În locuinţele improvizate pe maidan e curăţenie, ba găseşti şi aparatură electronică de ultimă generaţie. Ţigăncile, cu lanţuri de aur la gât, gătesc şi îşi îngrijesc puzderia de copii. Ioana, născută pe lângă Ploieşti, are 38 de ani şi şase copii. Patru i-a luat la Madrid cu ea şi două fete măritate au rămas acasă în România. Locuieşte de trei ani în Spania.

Cu banii pe care-i adună cumpără de mâncare şi ce rămâne investeşte în casa din Bălţeşti. „Era mai bine pe vremea lui Ceauşescu. Şi românii, şi ţiganii aveau de muncă şi de mâncare", spune femeia. Povesteşte de momentul în care a plecat în Spania, cu frica-n sân de ce o aşteaptă printre străini:

„Am venit în Spania cu făcăleţul, un sac de mălai şi nişte cartofi fierţi în coajă. Nu ştiam ce mă aşteaptă aici" . Mai bine ca în România nu este nicăieri în lume, crede ţiganca. „Mai vorbeşti cu oamenii, mai ieşi la o plimbare, mai dai un bairam. Am ajuns aici pentru gura la copii", explică ea. Nu ştia o boabă spaniolă, dar s-a descurcat.

Nu primim alţi ţigani în tabără

Un cerşetor câştigă peste şase euro pe zi, în Spania

„Arătam oamenilor burta, că mi-e foame. Acum cu ajutorul unei organizaţii am învăţat spaniola şi îi duc pe copii la şcoală", spune ea.  Ioana povesteşte că poliţia spaniolă nu-i deranjează când ies la cerşit.  

„Poliţia zice cum ştie ei, «Da me la documento», şi, atunci îi arat hârtiile mele de la primărie. Te întreabă dacă ai făcut puşcărie, dacă eşti urmărit sau dacă ai furat ceva. Dar dacă te vede la cerşeală nici nu vine la tine să te scoale de jos. Ioana stă în tabără. La „cerşeală", cum spun ţiganii români din Spania, se duc mai ales copiii. Mai adună mâncarea cu termen de garanţie depăşit, pe care o aruncă supermarketurile.

Ioana a auzit de ţiganii români expulzaţi cu sutele din Franţa şi nu vrea să-i primească lângă casa ei, că fură. „Noi nu primim aici pe oricine, pe necunoscuţi. Nu ne plac străinii, chiar dacă sunt români. Oricum, românu' e mai hoţ ca ţiganu', aici în Spania. De unde ştiu eu că nu intră aici la mine? N-avem bază pe ei. Avem şi noi acareturi. Şi ţiganii se fură între ei. Dacă intră unul francez şi îmi ia lucrurile de aici?", se vaită femeia. Un bărbat cu mustaţă strigă şi el că e de acord: „Dacă suntem prea mulţi ne evacuează autorităţile spaniole. Şi vrem să rămânem aici".

Un alt locuitor al taberei de ţigani intră şi el în vorbă. Se prezintă: E din Oltenia şi a venit în Spania, la cerşit. Nici nu se gândeşte să se întoarcă în ţară. „În România, cu criza asta care e, nu ne mai întoarcem, acolo n-avem ce face decât să furăm", spune el.

„Aici câştigăm din cerşeală 5-6 euro pe zi. Nu ne poate acuza poliţia că furăm că ne văd toată ziua la cerşit", adaugă bărbatul care spune că poliţia spaniolă este înţelegătoare cu ei. „Când vine poliţia, ieşim în stradă cu toate lucrurile, sparg casele şi apoi intrăm înapoi, că n-avem unde să ne ducem". Râde. În glumă, spune că i-ar accepta şi pe ţiganii alungaţi din Franţa. „I-ai învăţa să fure, cum faci tu", strigă un alt ţigan, coleg de tabără.

Român sau Rrom, totuna

Nicolae ascultă manele la MP3 între cartoane

Victor, un tânăr de origine română care studiază în Spania, este supărat că spaniolii îi asociază frecvent pe români cu ţiganii. „Mie îmi spun unii «Nu se poate să fii român, nu eşti bronzat şi nu ai dinţi de aur»", spune el.

Opinie de ziarist

Amanda Fernandez, jurnalistă la „El Mundo", a fost de curând în România, la summitul rromilor, să înţeleagă de ce ţiganii pleacă de acasă. „Se spune că Spania este un model de integrare a rromilor. Nu este o abordare  realistă, mai avem multe de făcut în Spania", susţine ea.

"Nu ne plac străinii, chiar dacă sunt români. Oricum, românu' e mai hoţ ca ţiganu', aici în Spania. Şi ţiganii se fură între ei. Dacă intră unul francez şi îmi ia lucrurile de aici? "
Ioana
ţigancă stabilită la Madrid

Subiect electoral

Spania este un model de integrare a rromilor. Mulţi dintre ţigani primesc un acoperiş deasupra capului, iar copiii sunt trimişi la şcoală dacă nu mai cerşesc. Ambasadorul României la Madrid, Maria Ligor, susţine că în Spania nu au existat situaţii similare celor din Franţa din această vară, când sute de ţigani români au fost repatriaţi.

„Fenomenul aşezărilor ilegale există şi a existat şi aici, însă amploarea fenomenului este mult mai redusă decât în alte părţi. Cred că modul în care autorităţile spaniole au ştiut să gestioneze situaţiile apărute lângă taberele ilegale a fost suficient de ponderat, astfel încât să nu se creeze situaţii conflictuale", a declarat Ligor.

Diplomatul spune că din informaţiile ambasadei şi ale MAI spaniol zvonurile privind migraţia în Spania a rromilor expulzaţi din Franţa nu sunt fundamentate. Ligor atrage însă atenţia că tema ţiganilor poate deveni temă de campanie electorală în Peninsula Iberică, mai ales că în Catalonia, au loc, în această toamnă, alegeri regionale şi locale.

Alegeri în Catalonia

Aragazul şi calculatoarele nu lipsesc din tabără

Acesta este şi contextul în care au apărut deja din partea unui candidat local din Badalona mesaje alarmiste privind rromii români. „Ne preocupă specularea subiectului în discuţii cu iz electoral, extinderea situaţiei rromilor la asocierea noţiunii de imigraţie cu insecuritatea. Este o metodă facilă de a căuta o voturi aducând electoratul într-o zonă a temerii de imigranţi. Abordarea aceasta nu poate aduce rezultate în integrarea a minorităţilor", a subliniat ambasdorul român de la Madrid.

Ligor susţine că în Spania nu au existat expulzări în masă. „Dacă s-au întâmplat, ele s-au făcut individual, în momentul care persoana respectivă a reprezentat un pericol, nu potenţial, ci real, pentru ordinea publică", a spus ea.

Proiecte în haosul legislativ din România

Viorel câştigă bine din cântat pe la restaurante

Reprezentanţii ONG-ului „Fundación Secretariado Gitano" (FSG) au atras fonduri europene pentru integrarea ţiganilor în societate. Organizaeză cursuri de pregătire profesională pentru romi, le găsesc locuri de muncă, şi îi conving să-şi trimită copii la şcoală. Potrivit lui Jose Sanchez, subdirector de programe al organizaţiei, în Spania trăiesc 750.000 de ţigani din toate ţările.

Aproximativ 50.000 dintre aceştia sunt din estul Europei, majoritatea cetăţeni români. „Sunt două tabere la periferia Madridului. Dar un sunt doar romi ci alţi imigranţi, marocani spre exmplu. Locuitorii aşezărilor acestora au un numitor común: sărăcia. Unii muncesc, alţii cerşesc, iar altă categorie fură", spune Sanchez. FSG înceracă să deruleze un program pentru rromi în România, ţara cu cei mai mulţi ţigani din Europa, de aproximativ doi ani.

„România are o administraţie extrem de haotică, care te înnebuneşte.  Legislaţia se schimbă frecvent. Cât am stat eu, doi ani,  „Agenţia Naţională pentru Rromi" din România şi-a schimbat conducerea de trei ori. În plus, am avut ghinionul să începem proiectul la 1 octombrie 2008, în ajunul alegerilor.  Schimbările politice din România au afectat şi proiectele noastre acolo", a mai adăugat acesta.