Franţa ne ţine la uşa Schengen

Guvernul de la Paris cere amânarea aderării României la spaţiul Schengen cu cel puţin câteva luni. După ce au invocat problema rromilor, acum, membrii Guvernului de la Paris aduc ca argument nivelul ridicat al corupţiei şi acordarea cetăţeniei române moldovenilor.

„Această extindere (n.r.- a spaţiului Schengen) nu poate fi rezultatul automat al procesului de evaluare tehnică în curs de doi ani", a declarat vehement Pierre Lellouche, secretar de stat pentru Afaceri Europene în Executivul de la Paris. „Suntem pentru amânarea acestei decizii cel puţin până la raportul Comisiei privind aplicarea mecanismului de cooperare şi verificare, din vara lui 2011", a adăugat el.

Într-un discurs în faţa Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul francez, Lellouche a vorbit despre problema „supravegherii reale şi eficientă a frontierelor exterioare ale UE" precum şi de rapoartele îngrijorătoare ale Comisiei Europene privind stadiul luptei împotriva corupţiei din România şi Bulgaria. Oficialul a menţionat şi „creşterea observată a fluxului de imigranţi ilegali prin Turcia către frontierele bulgare şi române".

Cetăţenia pentru moldoveni, un risc

„Frontiera româno-moldovenească este în continuare controlată deficitar din cauza acordării cetăţeniei române moldovenilor, a «găurii neagre» reprezentate de teritoriul transnistrean separatist şi a nivelului de corupţie din Ucraina vecină", a adăugat el amintind că decizia privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va fi o decizie politică a Consiliului, care necesită unanimitate.

Citiţi şi:

Ministrul de Interne: MAI şi-a făcut datoria în privinţa aderării la spaţiul Schengen, România să facă mai mult lobby

Franţa vrea amânarea până în vară a intrarea României şi Bulgariei în Schengen

AFP: Nu este momentul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

Prima reacţie din partea României a venit de la preşedintele Traian Băsescu, care a declarat,  că Franţa, Olanda şi Germania, precum şi celelalte state au fost de acord, miercuri, în Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (organism format din şefii reprezentanţelor statelor membre la UE care discută săptămânal şi pregătesc probleme de pe agenda europeană), cu decizia de a transmite mai departe PE decizia privind aderarea României la Spaţiul Schengen, neopunându-se astfel procedurii de aderare a ţării noastre.

Şeful statului a precizat că face această declaraţie ca urmare a interpretărilor care au fost date în România declaraţiilor „unui om politic" (n.r. - secretarul de stat pentru Afaceri Europene al Franţei, Pierre Lellouche). A reacţionat la mesajul transmis de Franţa şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, care a subliniat că ministerul pe care îl conduce şi-a făcut datoria în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen.

Internele aruncă pisica moartă în curtea MAE

„Noi, în ceea ce ne priveşte ministerul, din punctul de vedere al dotărilor, ne-am făcut datoria. Suntem în grafic, nu avem ce să ne reproşăm", a subliniat Igaş adăugând că se ştie că decizia în Consiliul European va fi una politică. 

Ministrul de Interne a ţinut să sublinieze că poziţia secretarului de stat francez  nu este poziţia Franţei. „Cred că de aici încolo trebuie să avem o activitate mai bună de lobby", a conchis ministrul Igaş. Procesul de aderare la Schengen este coordonat, de partea română, de mai multe ministere: Internele se ocupă în mod special de îndeplinirea condiţiilor tehnice, iar Ministerul de Externe de partea consulară şi de lobby-ul la nivelul diplomaţiei europene.

Alături de Franţa, amânarea ridicării controlului la frontiere îl vrea şi Olanda. Excutivul minoritar de la Haga, care are în componenţă şi o formaţiune xenofobă, leagă aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de progresele în lupta anticorupţie şi reforma Justiţiei evaluate de Comisia Europeană. „În programul de guvernare al Executivului de la Haga există o precizare explicită, că Olanda va fi foarte strictă în privinţa extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria, ca nu va sprijini aderarea celor două ţări dacă rapoartele CE nu vor arăta progrese în lupta anticorupţie", a declarat preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean, după o întrevedere cu ambasadoarea Olandei la Bucureşti, Tanja Van Gool.
 
Senatorul PSD a subliniat că România a îndeplinit toate demersurile la nivel tehnic pentru aderare, dar că este nevoie de mai mult lobby politic. „În acest sens facem demersurile necesare pentru o vizită la nivelul comisiilor parlamentare de afaceri europene şi respectiv afaceri externe din Parlamentul român şi cel olandez pentru obţinerea deschiderii necesare atingerii obiectivului de aderare a României la spaţiul Schengen în martie 2011", a precizat Corlăţean. „Faptul că România este tratată ca o ţară de mâna a doua în chestiunea Schengen este şi din cauza incapacităţii de lobby politic a guvernanţilor de la Bucureşti", a precizat el. Guvernanţii francezi şi o parte din Executivul olandez sunt membri ai PPE, la fel ca PDL.

REALISM

Spre deosebire de România, Bulgaria spune că este conştientă că aderarea ar putea fi amânată din raţiuni politice. „Până în martie 2011 vom fi gata, tehnic, să aderăm la zona Schengen. Însă suntem conştienţi că situaţia politică din Europa din acest moment şi presiunea opiniei publice formează un context ce ar trebui luat în considerare", a spus ministrul de Externe de la Sofia, Nikolai Mladenov.

Reguli mai stricte în Schengen extins

În ajunul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, Uniunea Europeană a început demersurile pentru monitorizarea mai strictă a respectării normelor a spaţiului liber de controale la frontiere. Mai exact, Executivul comunitar a adoptat o propunere care are ca scop consolidarea mecanismului de evaluare a aplicării normelor Schengen în statele membre, pentru sporirea gradului de încredere reciprocă între statele membre.

„Spaţiul Schengen oferă oamenilor posibilitatea de a călători fără controale la frontiere", a reamintit comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. „Dar, pentru ca sistemul să funcţioneze, este esenţială aplicarea eficientă a tuturor dispoziţiilor Schengen", a adăugat ea. Potrivit unui comunicat de presa al CE, Bruxelles-ul vrea „o mai bună verificare a legislaţiei privind eliminarea controalelor la frontierele interne şi controale mai eficiente pe teritoriile naţionale".

Vizite de evaluare neanunţate

Propunerea CE vizează în special frontierele externe (după aderare, România va avea cea mai mare frontieră externă a Schengen), politica în domeniul vizelor, cooperarea poliţienească şi Sistemul de Informaţii Schengen. În prezent, statele membre ale spaţiului Schengen sunt monitorizate în privinţa respectării normelor şi după aderare, evaluarea având loc o dată la trei ani. În propunerea sa Comisia Europeană introduce alături de inspecţiile periodice la faţa locului în statele membre sistemul vizitelor neanunţate, ca să fie sigură că normele sunt aplicate constant.

O altă noutate este că după ce va fi analizată de Parlamentul European şi Consiliul UE, iniţiativa CE introduce reguli clare privind măsurile care trebuie luate în urma evaluărilor. În prezent, din spaţiul Schengen fac parte 25 de state: Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Olanda, Ungaria, două ţări asociate, Islanda şi Norvegia şi Elveţia.

România a început procedurile premergătoare procesului de aderare încă de acum doi ani. Martie 2011 este termenul fixat al intrării ţării noastre în acest spaţiu. Dacă se va întâmpla aşa, vor decide şefii de stat din UE, hotărârea privind acceptarea României şi Bulgariei în Schengen necesitând unanimitate.

O istorie încărcată a relaţiilor româno-franceze

1396 - Cavalerii lui Jean Nevers, fiul ducelui de Bourgogne, au luptat împotriva turcilor alături de soldaţii domnitorului Valahiei, Mircea cel Bătrân.

1798 - Un consulat general al Franţei se deschidea la Bucureşti si un viceconsulat la Iaşi.

1846 - Studenţii români care studiau la Paris fondau „Societatea studenţilor români din Paris", mulţi dintre aceştia devenind figuri de prim plan ale mişcării revoluţionare din 1848 din Principatele române.

1859 - Franţa lui Napoleon al III-lea sprijină unirea Moldovei cu Ţara Românească. Raporturile între România si Franţa au cunoscut un avânt deosebit după primul război mondial.

1968 - Preşedintele de Gaulle vizitează Bucureştiul. După evenimentele din decembrie 1989, relaţiile franco-române s-au dezvoltat, Parisul sprijinind Bucureştiul pentru integrarea în structurile euro-atlantice.

2003 - După ce Bucureştiul şi-a oferit sprijinul coaliţiei conduse de SUA în Irak, preşedintele Jacques Chirac spunea că România a pierdut o bună ocazie de a tăcea.

2004 - Traian Băsescu, candidat al Alianţei D.A. la prezidenţiale, declara, referindu-se la vizita premierului francez Jean-Pierre Raffarin, că „a venit să-şi ia tainul", urmat de celebra „Axa Washington-Londra-Bucureşti".

2008 - Totul părea în regulă, după vizita preşedintelui Nicolas Sarkozy la Bucureşti, dar în urmă cu câteva luni relaţiile s-au încordat, după expulzarea rromilor români care locuiau ilegal în Franţa.