Europenii se ridică împotriva austerităţii

Guvernele europene reduc drastic cheltuielile, iar cetăţenii răspund cu greve. Măsurile de austeritate luate în majoritatea statelor europene, în urma crizei economice, scot pe rând oamenii în stradă.

După protestele violente şi grevele din Grecia, Franţa şi Spania, a venit rândul portughezilor să iasă în stradă. O grevă generală a afectat, ieri, atât sectorul public, cât şi pe cel privat. Sindicatele, unite pentru prima dată din 1988 încoace, denunţă măsurile de austeritate impuse de Guvernul de la Lisabona. Întreruperea lucrului survine în ajunul adoptării în Parlamentul portughez a bugetului de austeritate fără precedent propus de guvernanţi. Se prevede reducerea deficitului public cu aproape trei procente anul viitor, un regim care va fi însoţit de scăderi de salarii, de creşteri de impozite şi diminuare a prestaţiilor sociale. Într-o ţară în care salariul mediu lunar este sub opt sute de euro, a cere sacrificii suplimentare este inacceptabil, afirmă sindicatele. Băncile, presa, dar şi transporturile, chiar şi cele aeriene au fost afectate de mişcarea de protest de ieri.

Citiţi şi:

FMI declanşează un seism politic la Dublin
AFP: Lupta de zi cu zi a unui cuplu român obligat la austeritate

Nici în Marea Britanie şi Italia nu e prea multă linişte. Studenţii s-au ridicat împotriva creşterii taxelor de către guvern şi s-au luat la harţă cu poliţia. Belgienii au fost şi ei privaţi de mersul cu trenul, marţi, după ce sindicatele feroviare au declanşat o grevă. Deşi s-au mai calmat, grecii riscă să ajungă în situaţia italienilor din Napoli, năpădiţi de gunoaie, din cauza grevei lucrătorilor din salubritate. Irlandezii au anunţat şi ei că în weekend vor ieşi în stradă.Cetăţenii acestor state simt, ca şi unii analişti economici, că măsurile de austeritate impuse de guvernele din ţările lor, s-ar putea să nu fie o soluţie pentru ieşirea din criză.

„Boli diferite, acelaşi tratament"

Liderul sindicatelor europene, britanicul John Monks, a prezis că agitaţiile şi grevele generale vor afecta întreaga Europă în lunile ce vin. Henry Sterdyniak, analist la Observatorul francez de conjuncturi economice (OFCE), spune, citat de „Le Monde", că ţările de la periferia zonei euro - Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania - chiar dacă au avut modele diferite de creştere, acum aplică aceeaşi strategie macroeconomică - austeritatea. Acestă strategie ar putea să se dovedească iluzorie, crede el.

Schema este aproape aceeaşi : îngheţări ale cheltuielilor publice, reviziuri fiscale şi reforme structurale. În cazul Irlandei, aceste noi măsuri de austeritate vin după ce, în 2008, statul irlandez garanta depozitele bancare şi acorda unele aujutoare destul de costisitoare acestui sector. Dar acest lucru nu a fost suficient pentru a potoli pieţele. Dobânzile au continuat să crească pe fondul îngrijorării privind capacitatea de rambursare a acestui stat. „Noi plătim acum preţul pentru o proastă guvernare macroeconomică europeană", este de părere Francesco Saracento, expert economic la OFCE.

Investiţiile, sacrificate

Dincolo de criza datoriilor, politicile de austeritate vin într-un moment nepotrivit, spun unii economiştii, „deoarece penalizează dur singurul motor de creştere eficientă în acest moment, şi anume revigorarea cererii interne. Austeritatea pune în discuţie investiţiile publice şi eforturile pentru dezvoltarea unor sectoare naţionale care să repornească economia şi să dezvolte un mediu competitiv, cum ar fi industria textilă în Portugalia, noile tehnologii în Irlanda, industria alimentară în Spania şi Grecia", mai spune Sterdyniak.

Gunoierii nu mai ridică resturile menajere în Grecia Foto: epa

Pericolul spaniol

Cea de-a patra economie din zona euro, Spania, este prea mare pentru a se prăbuşi şi prea costisitoare pentru a fi salvată, spun mulţi experţi. Pentru Grecia au fost necesare 110 miliarde de euro, pentru Irlanda 80-90 de miliarde, dar pentru Spania ar putea să fie
nevoie de 500 de miliarde de euro.

Criza Irlandei afectează toată Europa

Moneda europeană a înregistrat ieri cea mai puternică depreciere în raport cu dolarul american din ultimele două luni din cauza speculaţiilor privind extinderea crizei financiare din Irlanda către statele cu dificultăţi din uniunea monetară. Euro a pierdut 1,9% în raport cu dolarul pe bursa din New York, ajungând la 1,3367 dolari/euro şi a înregistrat deprecieri semnificative faţă de monedele tuturor principalilor parteneri comerciali. În raport cu yenul japonez , euro a pierdut 2,1%, iar faţă de francul elveţian 0,4%.

„Există mari şanse ca încă un efect de domino să afecteze Europa", a declarat Kathy Lien, director pentru cursuri valutare la GFT Forex. „Incertitudinile în creştere vor continua să ţină monedele sub presiune şi să neliniştească investitorii", a adăugat el. Temerile investitorilor faţă de zona euro au ajuns şi la piaţa europeană de obligaţiuni, mai ales ca urmare a deciziei agenţia Standard&Poor's de a diminua ratingul Irlandei cu două trepte.

Portughezii au oprit, ieri, lucrul Foto: epa

INVESTITORII SE TEM DE EUROPA

Randamentele cerute de investitori pentru obligaţiunile spaniole cu scadenţa la zece ani au ajuns la cel mai înalt nivel  comparativ cu cele germane (referinţa la nivelul UE) de la introducerea monedei euro. Costurile împotriva asigurării riscului de neplată (CDS) pentru obligaţiunile guvernamentale portugheze au crescut cu 13,5 puncte de bază.

CDS pentru obligaţiunile bancare europene au crescut şi ele ca urmare a acordului dintre Irlanda, Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. Indicele Markit iTraxx Financial Index, ce monitorizează CDS pentru obligaţiunile emise de băncile din Europa, a crescut cu 12 puncte de bază, cel mai mare avans din luna mai, informează Bloomberg.

„Deţinătorii de obligaţiuni preferenţiale se vor găsi, cel mai probabil, în rolul de potenţiali părtaşi la povară", a declarat Roberto Henriques, analist la JP Morgan Chase. Situaţia s-a reflectat şi în pieţele europene, care au înregistrat ieri pierderi semnificative. Indicele bursier Stoxx Europe 600 a scăzut cu 0,1% în Londra. ;Elena Dumitru

Specificul irlandez

Cel mai bun exemplu că fiecare ţară are specificul său o dovedeşte Irlanda. A început deja reformele, are costuri mult mai scăzute decât Spania sau Grecia cu forţa de muncă şi e mai atractivă pentru investiţii din cauza fiscalităţii avantajoase. Aceasta explică de ce investiţiile străine continuă să vină în Irlanda. Dar atuurile sale ar putea să nu o ajute prea mult dacă banii care vin în loc să fie reinvestiţi vor merge la rambursarea datoriei. Acest lucru este valabil şi pentru Portugalia, chiar dacă liderii acestor ţări spun că provocările la care trebuie să răspundă sunt „ diferite" de cele din Grecia şi Irlanda.