Europa, fortăreaţă pentru cetăţenii ei

Danemarca a reintrodus controalele la graniţe, în ciuda avertismentelor primite din partea Bruxelles-ului. Olanda introduce permise de muncă pentru cetăţenii UE. Ministrul pentru Afaceri Europene din landul Hessa le cere germanilor să boicoteze Danemarca, renunţând la vacanţele în această ţară

Tot mai multe state europene încep să ignore valorile Uniunii Europene. Prima victimă este libertatea de mişcare. După ce Olanda a prelungit restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari, Danemarca a reintrodus ieri controalele permanente la frontierele sale. Motivul invocat de Copenhaga este contracararea infracţionalităţii transfrontaliere.

Citiţi şi:

Românii şi bulgarii vor primi permise de lucru în Olanda doar în "condiţii excepţionale"

Cât muncesc românii pentru o viaţă decentă

Ministrul danez de Externe, Lene Espersen, susţine că este vorba despre un control vamal strict asupra „transportului de obiecte, cum ar fi armele şi drogurile, şi că nu este vorba nicidecum despre un control al identităţii persoanelor sau paşapoartelor lor, şi nici despre controale de frontieră ca pe vremuri". Prin urmare, la graniţa cu Germania, singura frontieră terestră a Danemarcei, 30 de ofiţeri suplimentari efectuează controale aleatorii. Alţi 20 de vameşi verifică persoanele care intră din Suedia în Danemarca. Numărul ofiţerilor vamali se va dubla pe termen lung, iar la graniţele Damemarcei vor fi introduse noi echipamente de supraveghere.

Premierul danez Lars Lokke Rasmussen a decis să aplice măsurile controversate în urma presiunilor făcute de Partidul Poporului Danez. Formaţiunea de extremă-dreapta are 25 de mandate din totalul de 179 din Parlament şi un cuvânt greu de spus în privinţa deciziilor guvernului minoritar condus de Rasmussen.

Temeri pentru Schengen

Comisia Europeană şi guvernul german au criticat planul pentru că ar putea reprezenta o încălcare a libertăţii de circulaţie în Spaţiul Schengen, mai cu seamă că decizia a fost luată fără nicio consultare prealabilă cu ţările vizate de măsură. Guvernul danez a asigurat Berlinul că turiştii germani care merg în concediu la Marea Nordului nu vor avea de suferit din cauza controalelor. El a încercat să liniştească şi Bruxellesul spunând că noile măsuri respectă acordul Schengen.

Explicaţiile Executivului condus de premierul Rasmussen nu au convins. Ministrul german de Externe Guido Westerwelle a atras atenţia că noile controale ar „putea fi un semnal a ceea ce va urma în Europa". „Vrem graniţe deschise, nu închise. Vrem să vedem mai mulţi oameni şi mai mult comerţ peste graniţă", a avertizat şi Harry Carstensen, şeful administraţiei landului german Schleswig-Holstein, aflat la graniţa cu Danemarca.

Expulzarea străinilor

Cel mai radical a fost însă ministrul pentru Afaceri Europene din landul Hessa, liberalul Jörg-Uwe Hahn (FDP). El le-a cerut germanilor să boicoteze turismul danez. „Nu pot decât să le recomand germanilor să-şi schimbe imediat destinaţia de vacanţă, să aleagă în loc de Danemarca, Austria sau Polonia", a declarat el. Hahn i-a mai sfătuit, potrivit „Bild", „să nu-şi mai petreacă vacanţa în Danemarca, ci în Polonia sau Austria". Singura şansă ca Danemarca să renunţe la controlul de la frontiere este ca la alegerile parlamentare din noiembrie opoziţia social-democrată să obţină un rezultat bun. Nu este însă singura măsură controversată care vizează străinii, pe care o ia Danemarca.

Parlamentul a adoptat o lege care înăspreşte pedepsele pentru cetăţenii străini. Toate persoanele care nu au paşaport danez şi care au fost conndamnate la închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni vor fi expulzate de pe teritoriul danez imediat după ispăşirea pedepsei. Ministrul Integrării, Søren Pind, a explicat că legea va da un impuls instanţelor daneze să aplice măsura de expulzare. Până de curând, un străin putea fi expulzat doar la cererea unui procuror, lucru extrem de rar. Pind a adus argumente şi de ordin economic pentru măsurile antistrăini. „Nu am nicio reţinere să eliberez ţara de persoanele suspecte că vor să devină o povară pentru Danemarca", a declarat ministrul Integrării pentru „Jyllands Posten".

Imigranţii, taxaţi

Potrivit cotidianului „Welt", Copenhaga face o diferenţă între imigranţii vestici şi cei „ne-occidentali". Primii aduc la bugetul Regatului 2,2 miliarde de coroane anual, spre deosebire de primii care costă bugetul 15,7 miliarde de coroane pe an. Søren Pind este cel care le-a cerut imigranţilor, la preluarea funcţiei ministeriale, să accepte asimilarea, nu integrarea socială.

Măsurile luate de Danemarca sunt comparate de presa occidentală cu cele luate de extrema dreaptă din Olanda (membră a coaliţiei la guvernare). Executivul olandez vrea ca pe viitor imigranţii să se integreze fără subvenţii de la stat. Măsura este prevăzută în programul de incluziune a imigranţilor prezentat săptămâna trecută de ministrul olandez de Interne, Piet Hein Donner.

Potrivit planului, imigranţii trebuie să-şi plătească singuri cursurile pentru obţinerea cetăţeniei, iar cei care nu trec de examenul de integrare îşi pierd permisul de şedere în Olanda.

"Recomand germanilor să renunţe la vacanţa în Danemarca"
Jörg-Uwe Hahn
ministru pentru Afaceri Europene, landul Hessa

Olanda nu vrea muncitori români

Românii şi bulgarii vor primi permise de lucru în Olanda doar în „condiţii excepţionale". Tratamentul este aplicat de Haga doar imigranţilor din afara UE. Iniţiată de ministrul Muncii, Henk Kamp, măsura privind restricţionarea pieţei muncii a fost adoptată de Parlamentul de la Haga. Ambasada Olandei în România susţine că măsurile erau necesare pentru că piaţa muncii olandeze este deja saturată.

Românii lucrează mai ales la cules de lalele   Foto: Reuters

,,Înăsprirea condiţiilor de muncă actuale pentru imigranţi trebuie văzută în condiţiile în care pe piaţa olandeză există deja rezerve substanţiale de forţă de muncă", a explicat pentru „Adevărul" ambasada Olandei la Bucureşti. „Guvernul limitează creşterea şomajului încurajând forţa de muncă olandeză să accepte locurile de muncă, care înainte erau ocupate mai ales de imigranţi", a informat reprezentanţa diplomatică olandeză. „În plus, (prin aceste măsuri - n.r.) guvernul ia măsuri să reducă abuzurile în cadrul sistemului de asigurări sociale şi să prevină apariţia unor cazuri în care lucrătorii străini sunt exploataţi de angajatorii sau agenţiile de muncă olandeze", a explicat ambasada Olandei, asigurând că toate deciziile luate de Haga vor respecta cadrul legislativ european în domeniu.

Muncim unde nu vor alţii

Decizia restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor a stârnit proteste vehemente din partea Bruxellesului şi a Bucureştiului. Uniunea Europeană a atras atenţia că restricţionarea pieţei muncii pentru români şi bulgari riscă să încalce dreptul la libera circulaţie. Ministerul român de Externe şi-a exprimat şi el dezacordul faţă de măsurile restrictive impuse muncitorilor români în Olanda, inclusiv faţă de asocierea lor cu forţa de muncă provenită din state terţe.

„MAE consideră că aceste măsuri nu răspund cerinţelor reale de pe piaţa muncii olandeze şi nu corespund obiectivului comun de a susţine piaţa internă în cadrul UE prin eliminarea tuturor restricţiilor şi barierelor existente", a declarat pentru „Adevărul" purtătorul de cuvânt al MAE, Doris Mircea. ,,Ministerul a făcut demersuri, prin Ambasada României la Haga, încă din aprilie, pentru a transmite autorităţilor olandeze poziţia şi argumentele părţii române privind caracterul nefundamentat al măsurilor", a adăugat Mircea.

MAE a precizat că lucrătorii români, prin numărul lor relativ redus (circa 3.000 în 2010) ,precum şi prin domeniile de activitate vizate (agricultură şi horticultură) nu ameninţă piaţa muncii olandeze. Românii ocupă locuri de muncă pe care olandezii nu le vor.