Cât muncesc românii pentru o viaţă decentă
0Întreţinerea locuinţei şi asigurarea minimului necesar lunar pentru o familie costă 1.700 de lei, bani pe care angajaţii cu salariul mediu net de 1.500 de lei îi câştigă în 200 de ore de muncă. În România, salariul orar este de 8,5 lei. „Adevărul“ vă prezintă o listă a preţurilor principalelor produse din coşul de consum, exprimate în ore sau minute de muncă.
Salariul mediu net pe economie este, după ultimele raportări statistice, 1.498 de lei lunar, iar timpul mediu de muncă este de 8 ore zilnic şi 40 de ore săptămânal. Asta înseamnă că, în cele 22 de zile lucrătoare dintr-o lună, românii muncesc în total 176 de ore, astfel că salariul orar este de 8,5 lei.
Munca la români: „Noi nu suntem lăsaţi să fim harnici”
Tot din statisticile oficiale reiese că pentru acoperirea tuturor cheltuielilor necesare unui trai decent - asigurarea hranei, întreţinerea locuinţei şi alte plăţi inevitabile - este nevoie, în România, de 1.700 de lei lunar. Adică, 200 de ore de muncă a câte 8,5 lei. Asta înseamnă că românii trebuie ori să facă ore suplimentare de muncă pentru a-şi asigura veniturile necesare pentru toate cheltuielile pe care le presupune un trai decent, ori să-şi „raţionalizeze" consumul astfel încât să se încadreze în bugetul câştigat. Desigur, calculul de mai sus este valabil pentru cei 45% din salariaţi care realizează venituri apropiate de media naţională de 1.498 de lei. Ce fac, însă, ceilalţi 45% din salariaţi, ale căror câştiguri sunt, potrivit statisticilor oficiale, sub 1.000 de lei lunar, ca să nu mai vorbim de pensionari sau de şomeri?
17 zile pentru a umple frigiderul
Cea mai grea misiune pentru un român care câştigă salariul mediu net pe economie este, de departe, asigurarea bugetului necesar hranei. Partea alimentară din coşul lunar de consum, transpusă în ore de muncă, înseamnă nu mai puţin de 17 zile lucrătoare. Câteva detalii din acest calcul ar putea fi elocvente: o franzelă înseamnă, după modelul costului mediu, 10 minute de muncă, astfel că pentru asigurarea tuturor celor 30 de pâini necesare într-o lună e nevoie de 300 de minute, adică 5 ore de muncă; banii necesari pentru 4-5 kilograme de carne se obţin în 500-600 de minute, adică într-o zi lucrătoare plus câteva ore suplimentare; tot de cel puţin o zi lucrătoare este nevoie pentru a obţine banii necesari asigurării unui coş cu fructele proaspete de sezon pe care le consumăm într-o lună; nici legumele nu mai sunt ieftine, cantităţile necesare coşului lunar măsurându-se tot în 3-4 zile de muncă...
A doua povară importantă, după asigurarea hranei, este dată de costurile ce ţin de locuinţă. Dacă la facturile de curent şi gaze plătim în total 150 de lei, pentru care muncim aproape 20 de ore sau două zile lucrătoare, întreţinerea lunară plătită la asociaţia blocului înseamnă mult mai mult. Spre exemplu, pentru un apartament cu două camere situat într-un bloc din Bucureşti sau din oraşele reşedinţă de judeţ întreţinerea lunară costă în jur de 250 de lei. Ceea ce, exprimat în „moneda" noastră, înseamnă aproape 30 de ore de muncă sau, în orice caz, mai mult de trei zile lucrătoare.
Ultimii bani se duc pe abonamente
Aşadar, numai pentru costurile locuinţei şi asigurarea hranei, românii care câştigă salariul mediu net de 1.498 de lei pe lună, respectiv 8,5 lei pe oră, trebuie să muncească 20 de zile lucrătoare. Dar mai sunt câteva servicii minimale pe care trebuie să şi le asigure pentru ca viaţa de zi cu zi să fie una decentă. Este vorba despre abonamentele la radio şi la cablu-TV, abonamentul de transport urban (autobuz sau, după caz, tramvai, troleibuz, metrou) şi cel de telefon. Calculele noastre arată că pentru radio şi televiziune abonamentul înseamnă 32 de lei, adică aproape patru ore de muncă, cel de transport urban - 50 de lei (aproape şase ore), iar cel de telefonie - 170 de lei, respectiv două ore petrecute la serviciu.
Poate aşa se explică de ce în statisticile europene românii apar cu cele mai mari volume de muncă prestate săptămânal (40 de ore în cele cinci zile lucrătoare), dar şi cu maximul de ore suplimentare din UE. Reţeta succesului e formată, se pare, din hărnicia proverbială a românilor, dublată de necesitatea obiectivă de a lucra în plus pentru asigurarea unui trai decent.
Trei sferturi dintre români au salarii mici
Statisticile oficiale arată că mai mult de jumătate (54,8%) din efectivul de salariaţi ai României câştigă între 601 şi 1.500 de lei lunar, iar alţi 7% au mai puţin de 600 de lei. Între 1.501 şi 3.000 de lei câştigă 27,2% din salariaţi şi doar 3,5% au mai mult de 5.000 de lei.
O păcăleală: forţa de muncă ieftină
Faptul că peste 60% din salariaţi nu-şi mai permit decât strictul necesar nu trebuie să fie o veste tocmai bună pentru companii, cu atât mai puţin pentru eventualii investitori străini care ar vrea să vină în România. Dacă salariile sunt mici, o mare parte din piaţa căreia i se adresează companiile şi investitorii este practic anulată, deoarece puterea locală de cumpărare este prea slabă pentru a susţine afacerile. Cât despre costul cu forţa de muncă, este important de reţinut că investitorii şi angajatorii serioşi nu se uită la cât este salariul, ci la cât trebuie să mai plătească statului pe lângă ceea ce îi plăteşte salariatului.
Povara fiscală creşte continuu
„Această teză cu forţa de muncă ieftină din România, ca factor de atractivitate pentru investiţiile străine, este o păcăleală, un fel de avantaj cu două tăişuri", a explicat pentru „Adevărul" analistul economic Ilie Şerbănescu. Mai mult, paradoxal, în timp ce salariile nete scad, la nivelul angajatorilor cresc costurile cu forţa de muncă, lucru care nu se explică altfel decât prin creşterea continuă a poverii fiscale ce apasă deopotrivă pe salariaţi şi pe companii.
Două zile de muncă pentru una de odihnă
O minivacanţă de o săptămână, petrecută într-una dintre destinaţiile interne ale României, costă aproximativ 1.000 de lei, în condiţii rezonabile de confort. Pentru această sumă, românii care câştigă salariul mediu net lunar de 1.498 de lei, respectiv 8,5 lei pe oră (68 de lei pe zi), trebuie să muncească 117 ore sau, mai exact, aproape 15 zile lucrătoare.
Un sejur la mare costă 1.000 de lei
Prin extensie, pentru fiecare oră de odihnă revin câte două de muncă, situaţie care plasează românii printre cei mai „exploataţi" salariaţi din lume sau, într-o altă abordare, printre cei mai prost plătiţi din Europa. Într-adevăr, salariul mediu net pe economie din România se numără printre cele mai mici din Uniunea Europeană, doar bulgarii fiind mai prejos decât noi la acest capitol. Cât priveşte costul unei vacanţe, există deja liste cu staţiuni în care un sejur de 7-10 zile este mai ieftin, dar şi mai confortabil decât în România.
Asta pentru că hotelierii din Bulgaria sau Grecia (spre exemplu) sunt extrem de atenţi la indicatorul pe care l-am prezentat noi mai sus - cât munceşte clientul pentru vacanţa pe care vine să o petreacă la mine? În fine, important este şi ce servicii conexe mai sunt oferite turiştilor: „masă şi casă" în România, „masă, distracţie şi casă" în multe alte locuri. Cât merită să muncim pentru astfel de oferte?
14,7 este numărul zilelor de muncă necesare pentru acoperirea cheltuielilor efectuate într-o săptămână de vacanţă din România.
Se încarcă comentariile...
