Dimitris Droutsas, ministrul supleant grec de Externe: „Băncile greceşti nu vor retrage bani din România“

Dimitris Droutsas a explicat pentru „Adevărul“ de ce sunt sigure băncile greceşti din România şi cum arată viitorul relaţiilor turco-greceşti.

Aţi venit la Bucureşti pentru trilaterala Bulgaria-Grecia-România. Sunteţi mulţumit de rezultatele reuniunii?

Întâlnirea a fost foarte importantă, din perspectiva cooperării dintre cele trei ţări. Grecia a jucat un rol catalizator în aderarea României şi Bulgariei la UE, aderare ce a contribuit la crearea unui climat de stabilitate şi pace în regiune. Acum că toate cele trei ţări sunt membre ale Uniunii trebuie să ne unim forţele pentru că împreună vocea noastră va fi mai puternică atât în UE, cât şi în NATO.

Hotelierii greci se aşteaptă la turişti mai puţini cu 10%
VIDEO Ce măsuri de austeritate au adoptat alte state europene

Există riscul ca băncile greceşti să retragă lichidităţi din ţările balcanice, inclusiv din România?

Nu există niciul fel de risc în acest sens. Am luat toate măsurile necesare pentru a ne asigura că băncile greceşti vor putea să-şi deruleze activităţile în străinătate fără niciun fel de impedimente. Pachetul de sprijinire a economiei include o sumă importantă de bani pentru asigurarea lichidităţii băncilor. Sectorul nostru bancar - care oricum nu are de-a face cu actuala criză - este puternic şi stabil şi va continua să joace un rol semnificativ în ţările din jur.

Mulţi turişti europeni şi-au anulat vacanţele în Grecia. Ţara dumneavoastră este o destinaţie populară şi printre români. Are Atena o strategie pentru diminuarea impactului negativ al crizei asupra turismului, sector care generează circa 17 procente din PIB?

Impresiile create recent nu reflectă realitatea. Am lansat o campanie ce nu este una publicitară, ci una care îşi propune să reamintească faptul că Grecia este o destinaţie de top în întreaga lume. Iar în urma crizei a devenit şi mult mai accesibilă. Preţurile au scăzut semnificativ şi acum aveţi şansa ca vizitând Grecia să primiţi mai mult pentru mai puţin.

În trecut Atena a făcut, fără îndoială o serie de greşeli, printre care ascunderea deficitului bugetar real. Este Grecia singura vinovată de criza prin care trece? Va da Atena în judecată băncile americane, aşa cum a declarat Papandreou într-un interviu acordat CNN?

E adevărat. Am făcut greşeli mari în trecut, şi suntem decişi să nu le mai repetăm. Nu facem ordine doar domeniul financiar. Schimbăm atitudini şi mentalităţi. Adoptăm un nou model de dezvoltare. Pe scurt, Grecia va renaşte. Normal că investigăm pentru a vedea ce a mers prost până acum, inclusiv practicile eronate implementate şi cine s-a aflat în spatele lor.

Astfel de investigaţii se derulează şi în SUA, precum şi în alte ţări, sunt necesare reglementări care să-i împiedice pe speculatori să submineze economiile naţionale şi, prin extensie, să le jefuiască oamenilor prosperitatea câştigată din greu.

Cheltuielile pentru apărare ale Greciei ca procent din PIB sunt cele mai mari din UE, în special din cauza relaţiilor tensionate cu Turcia. Reprezintă criza financiară o oportunitate pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre Ankara şi Atena?

Îmbunătăţirea relaţiilor cu Turcia reprezintă o prioritate pentru politica noastră externă, indiferent de provocările economice cu care ne confruntăm în prezent. Suntem vecini şi ambele ţări ar trebui sa fie interesate să respecte principiile unei bune vecinătăţi. Ceea ce reprezintă până la urmă una dintre condiţiile pentru aderarea Turciei la UE.

Sprijinul nostru îndelungat pentru aspiraţiile europene ale Turciei reprezintă o dovadă clară a sincerităţii noastre privind îmbunătăţirea relaţiilor cu Ankara. Relaţiile greco-turce au un mare potenţial în orice domeniu: comerţ, turism, energie, bănci, construcţii, iar lista poate continua. Cred că lansarea cooperării în aceste sectoare ne ajută să clădim încrederea de care avem nevoie. Odată ce va exista încredere, iar ameninţările turceşti vor fi eliminate, cheltuielile pentru apărare de către ambele părţi vor fi reduse.

Grecia este una dintre cele cinci state din UE care nu a recunoscut Kosovo. Unul dintre obiectivele secretarului general al NATO, Anders Fogh Rassmusen, este să includă toate ţările din Balcanii de Vest în Alianţă. Va ridica Grecia obiecţii la o eventuală aderare a Kosovo la UE şi NATO?

La scurt timp după ce a fost ales, premierul George Papandreou a prezentat initiaţiva pentru integrarea europeană a Balcanilor: Agenda 2014. Aceasta înlocuieşte Agenda Salonic privind parcursul european al regiunii - adoptată în timpul preşedinţiei greceşti a UE, în 2003 - care nu mai corespunde actualelor realităţi. Agenda 2014 îşi propune să dea un nou impuls integrării Balcanilor de Vest.

Şi când spun Balcanii de Vest mă refer la întreaga regiune, fără excepţie. Aderarea europeană este cea mai bună metodă de rezolvare a problemelor complexe care încă mai bântuie regiunea noastră. În timpul crizei din Kosovo, SUA şi Rusia au avut luări de poziţie clare şi s-au implicat în rezolvarea conflictului, în timp ce UE a fost cam absentă. Cred că Bruxelles-ul poate găsi soluţii şi este necesar să-şi sporească responsabilităţile în zonă.

Ciprioţii turci au ales luna trecuta un lider care pledează mai degrabă pentru independenţa autoproclamatei Republici Turce a Ciprului de Nord, decât pentru o federaţie. Ce impact are alegerea lui Dervis Eroglu asupra eforturilor de reunificare a insulei şi asupra aspiraţiilor europene ale Turciei?

Încă de la început Grecia a sprijinit initiaţiva preşedintelui Ciprului, Demetris Christofias, privind negocierile directe între cele două comunităţi. Cipru are nevoie de o soluţie dată de ciprioţi pentru ciprioţi. Iar această soluţie trebuie să respecte acquis-ul comunitar, deoarece un Cipru reunificat va trebui să funcţioneze în cadrul familiei europene.

Recunosc că discuţiile dintre preşedintele Christofias şi predecesorul lui Eroglu, Mehmet Ali Talat, nu au dus la rezultatele pe care ni le-am fi dorit. Ceea ce s-a obţinut până în prezent trebuie păstrat (cadrul de negociere stabilit prin rezoluţiile ONU şi prin deciziile luate de Christofias şi Talat) pentru un eventual deznodământ fericit al procesului de reunificare al insulei.

Evident că Turcia joacă un rol cheie în acest proces. Stă în puterea autorităţilor de la Ankara să-l încurajeze pe liderul turcilor ciprioţi să continue negocierile într-o manieră constructivă. Dervis Eroglu îi poate aduce pe turcii ciprioţi în familia europeană sau le poate stopa viitorul comunitar. O mişcare pe care ar putea să o facă Turcia pentru a ajuta procesul de reunificare ar fi retragerea forţelor sale de ocupaţie din Cipru, care este totuşi un stat membru al UE.

V-aţi născut în Nicosia. Cum vă simţiţi când mergeţi în oraşul natal şi vedeţi zidul care separă cele două comunităţi?

Europenii fac eforturi pentru dărâmarea zidurilor - reale sau imaginare - care i-au separat în trecut. Cei mai în vârstă îşi amintesc cu siguranţă momentul teribil al căderii Zidului Berlinului şi apoi al Cortinei de Fier. Zidul care divizează capitala Ciprului este ultimul din Europa. Şi el trebuie să dispară. Iar acest lucru este posibil. Am schimbat faţa Europei distrugând zidurile care ne despărţeau şi s-a văzut că toţi am beneficiat de aceste schimbări. Am dovedit că suntem toleranţi şi ştim să apreciem diversitatea.

Consilierul lui Wolfgang Schüssel

Dimitris Droutsas, în vârstă de 42 de ani, s-a născut în Cipru, la Nicosia, ultima capitală europeană divizată de un zid. Specialist în drept comunitar, Droutsas a fost consilier juridic, în perioada 1998-1999, al ministrului austriac al Afacerilor Externe, Wolfgang Schüssel, mai târziu cancelar. Din toamna anului trecut este ministrul supleant al Afacerilor Externe, funcţia de ministru fiind deţinută de către premierul George Papandreou.