Cum se botează operaţiunile militare

Dragon de foc, Falcă de urs, Ploaie de vară… nu sunt nume indiene sau titluri de poveşti, ci coduri alese după criterii precise. Numele date operaţiunilor militare de anvergură nu sunt produsul imaginaţiei bogate a vreunui gradat, ci sunt minuţios gândite în centre speciale.

După ce au atras atenţia mass-media, denumirile operaţiunilor militare au căpătat o importanţă aparte. Numele acestora poate fi interpretat, speculat, folosit ca mijloc de propagandă şi i se pot ataşa tot felul de simboluri, dorite şi nedorite. Ultimul exemplu este numele dat recentei ofensive împotriva talibanilor din Afganistan.

Mai citeşte şi:

Uşa din dos a NATO

Deoarece forţa internaţională implică şi 2.500 de soldaţi afgani pe lângă cei 12.500 de militari din NATO, operaţiunea militară a fost, simbolic, botezată „Mushtarak". Cuvântul provine din limba dari (persana afgană) şi s-ar traduce prin „împreună".

Numele unui operaţiuni răspunde înainte de toate unei logici administrative, constituind prima etapă în planificarea acesteia. Pe lângă Statele Majore din ţările aliate funcţionează aşa‑numite centre de planificare şi conducere a operaţiunilor militare. Acestea aleg de obicei denumirile.

Primul criteriu este cel al neutralităţii: cu alte cuvinte, numele trebuie să arate clar că e vorba despre o operaţiune militară, şi nu despre un război ideologic. Apoi, trebuie evitate conotaţiile negative în ţara sau regiunea vizată. Nu însă toate operaţiunile au avut nume neutre.

Washingtonul a păţit-o

Invazia americană în Afganistan reprezintă exemplul clasic pentru cât de importantă e alegerea numelui unei campanii sau operaţiuni. La doar două săptămâni după atentatele de la 11 septembrie, Washing­tonul a fost nevoit să schimbe numele iniţial al operaţiunii.

Astfel „Infinite Justice" („justiţie fără limită") a devenit „Enduring Freedom" („libertate durabilă"), deoarece primul nume suna clar a revanşă în urechile musulmanilor. De altfel, un ziar iranian a denumit operaţiunea „Imperialism fără limite", speculând pe marginea adevăratului scop al războiului.

Uneori numele operaţiunilor americane au conotaţie ideologică („Cauza justă" pentru invazia din Panama), alteori recurg la simboluri animale („Dragon de foc", „Falcă de urs" sau „Cuşca de castor" desfăşurate în timpul războiului din Vietnam).

Biblie, Coran şi meteo

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, bombardarea Hamburgului, de către  aliaţi, în 1943, a avut drept scop distrugerea oraşului şi a purtat numele de „Operaţiunea Gomora" (numele aşezării distrusă de o ploaie de foc la care face referire Biblia). Şi „Plumb întărit", ofensiva israeliană din 2009 în Fâşia Gaza, are conotaţii religioase, referindu-se la un poem tradiţional al Sărbătorii Luminilor (Hanukka).

Referirile religioase se regăsesc frecvent la operaţiunilor militare din Orientul Mijlociu. Manevrele iraniene cu rachete se desfăşoară sub numele de „Marele Profet".

Doar Israelul a mai folosit denumiri desprinse parcă din buletinul meteo: „Ploaie de vară", „Nori de toamnă" (Gaza, 2006) sau „Iarnă caldă", în februarie 2008. Din raţiuni practice, operaţiunile desfăşurate de UE încep toate cu EUFOR urmate de regiunea geografică unde au loc (EUFOR Congo, EUFOR Ciad...).

Acelaşi război, nume diferit

Primul război din Golf a avut numele de cod „Desert Storm" în SUA şi „Granby" în Marea Britanie, după Marchizul de Granby, care a condus armata britanică în Războiul de şapte ani (1756-1763) contra francezilor.

„Eliberarea Irakului", rebrănduită

Operaţiunea militară din Irak se va numi, începând cu 1 septembrie, „Zori noi", înlocuind vechea denumire de „Eliberarea Irakului". Propunerea Pentagonului vrea să sublinieze astfel încheierea primei misiuni a SUA în Irak şi a fost aprobată de Barack Obama.