Cum a fost primită în UE blocarea României la uşa Schengen

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Franţa şi Germania au dorit să-şi arate intransigenţa faţă de problemele de securitate, mai ales că tratatele de aderare au fost prost negociate, spun diplomaţi europeni. Ungaria şi Polonia au criticat decizia Parisului şi Berlinului. Bulgaria a avut o reacţie mai mult decât reţinută: va face eforturi pentru a risipi îndoielile.

Franţa şi Germania au cerut Comisiei Europene să nu accepte România şi Bulgaria până când cele două state nu vor înregistra "progrese ireversibile" în justiţie. Proces care ar putea dura câteva luni sau câţiva ani. Hans Swoboda, vicepreşedintele socialiştilor din Parlamentul European, a declarat, pentru RFI, că dacă cele două ţări ratează luna martie 2011, atunci ar putea adera în octombrie 2011. Mai puţin optimist este consilierul prezidenţial Leonard Orban, care consideră că amânarea ar putea fi de un an sau chiar doi.

Citiţi şi:

Leonard Orban nu exclude posibilitatea amânării aderării României la Schengen cu un an sau doi

Căruţa românească nu intră în Schengen

„Dacă luăm foarte clar ce mai are de îndeplinit România în privinţa MCV (n.r. -Mecanismul de Coooperare şi Verificare), după părerea mea, nu sunt motive de optimism prea mare, având în vedere că probabil în cel mai bun caz, Mecanismul ar putea să fie finalizat undeva la mijlocul anului 2012", spune fostul comisar european. Mesajul transmis de scrisoare miniştrilor de Interne francez şi german este unul multiplu. Dincolo de opoziţia faţă de aderarea la termen a României şi Bulgariei, Parisul şi Berlinul au dorit să-şi arate intransigenţa asupra problemelor de securitate. Aderările României şi Bulgariei la UE în 2007 au fost "prost negociate", iar chestiunile de securitate şi problemele minorităţilor au fost "ascunse sub preş", au declarat pentru AFP surse europene, sub acoperirea anonimatului. Şi Parisul şi Berlinul sunt îngrijorate de fluxurile migratorii care ar putea ajunge pe teritoriul lor odată România şi Bulgaria intrate în Schengen. Franţa are probleme cu rromii români şi cu moldovenii care primesc cetăţenia română, iar Germania cu turcii care ar putea veni prin Bulgaria.


"Avem multe probleme cu imigranţii, în special cu minoritatea romă, motiv pentru care Franţa se va opune. Cred că Sarkozy va încerca să orienteze clar această dezbatere înainte de următoarele alegeri", a explicat liderul socialiştilor europeni, Martin Schulz, într-un interviu pentru postul naţional de radio bulgar. "În Germania situaţia este aproape la fel, dar problema principală nu sunt romii, ci imigranţii", a adăugat Schulz.

Aviz candidatelor

 Mai mult, Franţa şi Germania au dorit să transmită un mesaj şi ţărilor candidate la aderarea la UE. "Capitolele privind securitatea sunt cel mai dificil de negociat cu candidaţii", a recunoscut marţi comisarul european pentru Securitate, Cecilia Malmstrom. Comisarul a precizat că Executivul european nu are nicio influenţă asupra deciziei de acceptare în Schengen, care necesită unanimitatea Guvernelor UE, transmite AFP. Un diplomat polonez a explicat că ţara sa este îngrijorată că vechile membre UE încearcă să schimbe regulile şi să stabilească "ţinte mişcătoare", care vor fi imposibil de atins de către alte state care vor adera la UE. Statele vechi vor putea atunci invoca oricând precedentul României şi al Bulgariei.

Ungaria, nemulţumită de anunţ

Scrisoarea a nemulţumit şi Ungaria, care va prelua preşedinţia UE de la 1 ianuarie şi care stabilise ca prioritate a agendei sale europene aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Scrisoarea miniştrilor de Interne din Germania şi Franţa a fost făcută publică la o zi după ce ministrul de Externe ungar, Janos Martonyi, a anunţat priorităţile preşedinţiei ungare şi că, probabil, România şi Ungaria vor adera în prima jumătate a anului viitor. Poziţia franco-germană este "dezamăgitoare" pentru Ungaria, comentează Financial Times, mai ales că va determina un nou calendar al acestei probleme. Ungaria spera să refacă relaţiile dintre "vechile" state membre, ca Germania şi Franţa, şi cele nou intrate în blocul comunitar, în principal cele din estul Europei.

E posibilă decuplarea tandemului?

Nu s-a pus însă până acum problema decuplării României de Bulgaria pentru aderarea la Schengen. Fostul comisar, Leonard Orban, a explicat pentru RFI că, din punct de vedere tehnic, există această posibilitate, dar că probabil România nu are această opţiune. Pe de altă parte, un tandem România-Bulgaria are mai multe beneficii decât dezavantaje, potrivit unui raport al Institutului pentru o Societate deschisă din Bulgaria, citat de Novinite. "Situaţia este asemănătoare cu ce s-a întâmplat cu aderarea României şi Bulgariei la UE, în 2007. Şi atunci se vorbea dacă ar trebui să avansăm împreună sau separat", spune analistul bulgar Marin Lessenski. "Încercarea uneia dintre ţări de a se separa de cealaltă, pe motiv că se consideră cumva mai bine pregătită, va fi percepută negativ în celelalte state membre şi ar avea efecte negative pe termen lung asupra relaţiilor bilaterale dintre România şi Bulgaria doar de dragul unor câştiguri pe termen scurt", explică Lessenski. În plus, România şi Bulgaria formează împreună graniţa de est externă a Uniunii Europene, aşa că e de preferat ca această frontieră să fie securizată simultan, mai explică Lessenski.

Preşedinţia Ungariei

Ungaria va prelua preşedinţia UE de la 1 ianuarie 2011. Aderarea României şi Bulgariei la Schengen era o prioritate pe agenda europeană a Budapestei. Acum, întregul calendar va fi dat peste cap.

Reuniune pe tema Schengen la Cotroceni

Preşedintele Traian Băsescu a avut, ieri, o reuniune de lucru, la Cotroceni, cu membri ai Guvernului pe tema intrării în Schengen. A fost examinat un set de demersuri politice externe pentru ca procesul să se menţină în coordonatele stabilite. Va fi menţinut şi dezvoltat nivelul de pregătire pentru aderare, a transmis preşedinţia.

Adrian Severin, europarlamentar PSD ,,România trebuie să se opună directoratului franco-german"

Scrisoarea celor doi miniştri de Interne francez şi german trimisă la Bruxelles vorbea de corupţie. Doresc să subliniez că demersul lor este tot un act de corupţie. Corupţie reprezintă orice deviere de la normă. Or, în primul rând, argumentele găsite pentru a ţine România în afara spaţiului Schengen nu au legătură cu normele europene pentru acest Spaţiu, cu aquisul comunitar. Normele UE pentru spaţiul Schengen, aşa cum sublinia recent fostul comisar UE Verheugen, privesc exclusiv securizarea frontierelor externe ale Uniunii, nu problemele din Justiţia, nici rromii sau corupţia internă dint-o ţară. Demersul celor doi miniştri este un act de corupţie întrucât urmăreşte alte scopuri decât cele declarate: pe de-o parte, vorbim de obiective de politică internă iar demerssul e menit să devieze atenţia publică de scandalurile de corupţie internă în care sunt implicaţi lideri ai celor două state. Dacă mă gândesc la scandalurile de corupţie, în care este implicat preşedintele Sarkozy, ar trebui să cerem scoaterea Franţei din Schengen. În cazul Germaniei, politica internă este marcată de ascensiunea forţelor de dreapta, pe care Guvernul de la Berlin încearcă să le ţină sub control preluându-le mesajele xenofobe.România este o victimă colaterală a unor evoluţii negative şi antieuropene din cele două ţări. Asemenea critici vin ca măsuri de retorsiune faţă de România pentru că şi-a retras semnătura de pe o serie de acte comerciale cu agenţi economici din Germania şi Franţa. Nu este vorba deci doar de securizarea frontierelor, ci de alte prestaţii pe care România trebuia să le facă. Ar fi cazul ca preşedintele României să iasă să spună pe nume acestor acţiuni intolerabile de presiune. Totodată, nu pot să nu remarc eşecul politicii externe de acum a României. Când am părăsit postul de ministru de Externe, Germania şi Franţa ne erau prietene. Acum, cele două duc, fără nicio ezitare, o politică antiromânească. Am atras atenţia de multă vreme asupra faptului că MCV risca şi aşa se-ntâmplă acum, să fie folosită de unele state să ţină România în afara Schengen. Puterea se face vinovată că nu a pus capăt acestui mecanism, pe care l-a folosit pentru hărţuirea adversarilor politici. România trebuie să susţină motorul franco-german, dar să se opună directoratului franco-german.

Cristian Preda, europarlamentar PD-L - Fără scenarii catastrofiste, fără monştri franco-germani

Scrisoarea franco-germană este un semnal care trebuie să ne pună la treabă, nu pe harţă. Ar fi util să încheiem un pact al forţelor politice interne (n.r.- privind demersurile pentru aderarea ţării la Schengen) pentru că dă prost în afară să arăţi o astfel de divizare internă, cu acuze reciproce, nici nu poţi să arunci vina asupra Franţei şi Germaniei. Aderarea la Schengen este un proces care ţine de responsabilitate politică. Trebuie înţeles că există un proces de negociere, în care Franţa şi Germania nu trebuiesc privite ca adversari ai ţării noastre, ci ca parteneri. Să nu uităm că cele două state ne-au ajutat în dosare precum intrarea în NATO sau aderarea la UE. Este de prost gust să te superi dintr-o dată pe cele două şi să uiţi ajutorul primit. Cât despre acuzele unor politiceni români la adresa Parisului şi Berlinului (n.r.- acuzaţii de corupţie), cred că discursul acesta este puţin cam învechit. Nu mai suntem în perioada în care capitalismul cel rău şi puterile imperialiste calcă în picioare economia socialistă. Aderarea la Schengen este un test de europenizare a României. Trebuie să ne comportăm la nivelul celorlalte state din spaţiul Schengen. În plus, trebuie să ne bazăm pe sprijinul preşedinţiei UE prin rotaţie a Ungariei şi apoi pe cel al preşedinţiei UE a Poloniei. Noi trebuie să ne batem în continuare pentru termenul de aderare la Schengen în martie. Nu este o soluţie bună să cădem în scenarii catastrofiste. Dacă va fi decizia amânării, sugerată în scrisoarea miniştrilor francez şi german, trebuie să încercăm ,,the second best", însemnând o soluţie de amânare cât mai redusă, câteva luni. Nu trebuie să dăm curs scenariilor apocaliptice: monştrii răutăcioşi care ne blochează nouă acest parcurs. Nici nu trebuie să devenim pesimişti. E important ca în chestiunea Schengen să fie afirmat rapid, într-un mod formal consensul clasei politice româneşti.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite