Căruţa românească nu intră în Schengen

Franţa şi Germania cer oficial amânarea aderării la spaţiul Schengen din cauza deficienţelor. Într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene, miniştrii francez şi german de Interne spun că aderarea României la Schengen în martie 2011 ar fi „prematură“. 

În documentul trimis la Bruxelles comisarului pentru Afaceri Interne, suedeza Cecilia Malmstrom, miniştrii Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere invocă, potrivit RFI, „carenţe" legate de securitate şi justiţie şi deficienţe în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate.

Mai citeşte şi:

Traian Băsescu despre opoziţia Franţei şi Germaniei: "Este un act de discriminare la adresa României"

„Estimăm că decizia (n.r. de acceptare a României) ar trebui luată când principalele subiecte de preocupare vor fi rezolvate, adică atunci când vor fi făcute progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate".  Purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a declarat însă că nu a fost primită nicio scrisoare şi că orice comentariu pe această temă va fi făcut după primirea unui document oficial.

În schimb, ambasada Germaniei la Bucureşti şi consilierul prezidenţial pentru Afaceri europene, Leonard Orban, au confirmat existenţa scrisorii Berlinului şi Parisului, fără a comenta conţinutul. Preşedintele român Traian Băsescu şi Ministerul român de Externe au reacţionat extrem de rapid, exprimându-şi dezaprobarea faţă de „aşa-zisele" argumente franco-germane care "discriminează" într-un mod inacceptabil România şi Bulgaria în cadrul UE.

„Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă regretul faţă de transmiterea de către miniştrii de Interne francez şi german a unei scrisori comune prin care se solicită amânarea momentului  aderării României şi Bulgariei la Schengen la o dată ulterioară lunii martie 2011", se arată într-un comunicat MAE remis redacţiei „Adevărul". MAE atrage atenţia că legătura între progresele în lupta anticorupţie şi aderarea la Schengen nu sunt cuprinse nici în Tratatul de aderare semnat de România, nici în acquis-ul comunitar.

„Solicitarea amânării deciziei de aderare a României şi Bulgariei pleacă de premisa unor aşa-zise „carenţe ale situaţiei generale" ale celor două state şi a unor ipotetice disfuncţionalităţi ce ar afecta siguranţa sistemului de supraveghere a frontierei Schengen, inclusiv accesul la datele gestionate prin Sistemul de Informaţii Schengen (SIS)", se mai arată în comunicatul MAE.

Comunicatul de presă se încheie cu un avertisment: „O astfel de abordare creează un precedent inacceptabil nu numai pentru România (şi Bulgaria), dar şi pentru întreaga Uniune. Ea constituie o discriminare a României şi Bulgariei faţă de modul în care au fost tratate statele care au aderat la Schengen la ultima extindere".

Şase luni pe bară

Reacţiile din Bulgaria, ceva mai moderate, sunt lămuritoare şi pentru România pentru că cele două intră sau sunt amânate „la pachet". Hans Gerhard Doering,  consilier german al ministrului de Interne de la Sofia, a declarat pentru „Deutsche Welle" că aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen va fi amânată cu şase luni din cauza opoziţiei Franţei şi Olandei. „În afară de eforturile lor de a lega aderarea Bulgariei la Schengen de monitorizarea CE (...), un raport recent despre securizarea frontierei cu Turcia pune la îndoială pregătirea Bulgariei de a adera la acest spaţiu", a declarat Doering.

Front comun

Oficialii de la Paris au invocat rând pe rând problema romilor, a corupţiei, a infractorilor români. Argumentul cel mai recent este diferendul pe frontiera dintre România şi Republica Moldova. Secretarul de stat pentru Afaceri Europene de la Paris, Laurent Wauquiez, a amintit de  ritmul cu care acordă România paşapoarte moldovenilor de peste Prut. Wauquiez a precizat că România nu recunoaşte o frontieră cu Republica Moldova având în vedere fluxul de imigranţi care trec pe acolo, ca şi când nu ar exista o graniţă.

Până acum, Germania nu a spus clar că nu vrea România şi Bulgaria în Schengen. Cancelarul Angela Merkel, aflat în vizită la Bucureşti, a transmis însă un avertisment clar autorităţilor române. „Trebuie să fim siguri că acordarea vizelor la graniţele exterioare ale României se face fără corupţie, fără ilegalităţi", a spus Merkel. Nici Olanda nu consideră că România este pregătită pentru aderarea la Schengen la 27 martie 2011 din cauza deficienţelor în Justiţie şi anticorupţie. 

Băsescu: „O argumentaţie forţată“

În timp ce ministrul de Interne, Traian Igaş, a reamintit că frontierele sunt securizate, Traian Băsescu a avertizat că România nu va accepta o discriminare nici măcar din partea celor mai puternice state. Băsescu a reamintit că decizia finală în cazul extinderii Schengen o ia Consiliul UE. „Dincolo de discriminare se ajunge la exagerări. Domnii miniştri de Interne francez şi german leagă accesul României în Schengen de gestionarea frontierelor la nivelul UE. Cei doi fac referire la politica de azil a UE ca şi cum ar avea vreo legătură cu accesul României la Schengen. Este o argumentaţie forţată, făcută din lipsa de argument“, a explicat Băsescu.

"Nu este posibil să nu luăm în calcul aceste carenţe, constatate de Comisia Europeană."
Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere miniştrii de Interne

„Deficienţele României pot avea consecinţe grave"

Germania îşi protejează graniţele de România Foto: Afp

Oficiali din Guvernul de la Berlin au confirmat existenţa scrisorii comune. „În documentul trimis comisarului UE Cecilia Malmstrom, ministrului belgian de Interne, Annemie Turtelboom, şi ministrului de Interne al Ungariei, Sandor Pinter, miniştrii de Interne german şi francez au atenţionat că în acest moment nu sunt îndeplinite toate condiţiile necesare pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen", a declarat pentru „Adevărul" un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne de la Berlin. Miniştrii Thomas de Maiziere şi Brice Hortefeux au transmis Bruxelles-ului că susţin aderarea României la Schengen, aşa cum e prevăzut în aquis-ul comunitar, când absolut toate criteriile vor fi îndeplinite.

„Nu este vorba doar de îndeplinirea strict a criteriilor tehnice, ci şi de rezolvarea deficienţelor în domeniul Justiţiei şi de dovada unor progrese în lupta anticorupţie şi a criminalităţii organizate", a explicat purtătorul de cuvânt al MAI german. „Deficienţele care au impact asupra gestionării graniţelor şi a Sistemul Informatic Schengen (SIS) pot avea consecinţe grave pentru securitatea internă a UE. Ele sunt motiv de îngrijorare şi provoacă neîncredere în privinţa unei aderări rapide la Schengen", a explicat el.

Germania va lua o decizie privind acceptarea ţării noastre în Schengen atunci când vor exista progrese vizibile şi de durată în Justiţie, anticorupţie şi combaterea criminalităţii. „O primă imagine a progreselor va fi oferită de raportul interimar  informal al CE din februarie 2011", a adăugat acelaşi purtător de cuvânt al MAI german.