Coaliţia de la Londra, zguduită de summitul UE

Veto-ul premierului David Cameron provoacă disensiuni în coaliţia de guvernământ de la Londra. Britanicii vor ieşirea din UE.

Relaţiile dintre conservatori şi liberal-democraţii britanici, parteneri în coaliţia de guvernământ de la Londra, sunt extrem de tensionate după ce premierul David Cameron a decis ca ţara sa să nu ia parte la noul plan european de disciplină bugetară, la care au aderat toate statele comunitare, mai puţin Marea Britanie. Cele mai aspre critici la adresa şefului Executivului de la Londra au venit chiar din partea vicepremierului democrat-liberal, Nick Clegg.

Acesta a declarat pentru BBC că este extrem de dezamăgit de decizia luată de premier şi că i-a transmis telefonic că hotărârea de a nu modifica tratatele este una extrem de proastă pentru ţară. El a asigurat însă că nu există niciun pericol de fisurare a Executivului de la Londra. „Ar fi şi mai grav dacă această coaliţe de guvernământ s-ar rupe. Ar provoca o catastrofă economică în vremuri oricum extrem de nesigure pentru economie", a spus Clegg.

Citeşte aici de ce refuză Marea Britanie taxa pe tranzacţiile financiare, una dintre componentele cadrului fiscal unic european

Jurnaliştii de la ,,The Independent" spun însă că de fapt Nick Clegg este foarte îngrijorat că ţara sa va ajunge ,,singuraticul Europei" în urma summitului UE de la Bruxelles. O sursă apropiată vicepremierului britanic susţine că, deşi Clegg i-a luat public apărarea prim-ministrului David Cameron, el este de fapt „furios" şi consternat de modul în care s-a încheiat summitul destinat salvării zonei euro. „Nick nu crede că este un acord bun pentru Marea Britanie, pentru piaţa muncii britanice sau pentru dezvoltarea economică britanică", afirmă sursa citată de cotidianul britanic.

„Decizia sa ne izolează în Europa şi nu este în interesul nostru naţional. Temerea lui Nick Clegg este să nu devenim singuraticii Europei", a explicat aceeaşi sursă. Citat de ,,The Guardian", vicepremierul democrat-liberal a asigurat că va lupta ,,până la sânge" ca Marea Britanie să nu fie izolată în Europa sau ca ţara să iasă din UE. „O Mare Britanie care părăseşte comunitatea europeană ar fi doar un pigmeu în această lume şi ar fi considerată irelevantă de administraţia de la Washington", a adăugat Clegg.

Cameron: Am consultat partenerii de coaliţie

Deşi premierul Cameron insistă că poziţa pe care a exprimat-o la summitul european a fost prezentată pe baza unei „poziţii comune" stabilită în coaliţie, democrat-liberalii îşi exprimă din ce în ce mai vehement dezamăgirea şi criticile la adresa şefului Guvernului. Iar vicepremierul Clegg spune că nu a fost consultat de Cameron înainte de veto-ul exprimat în cadrul Consiliului de iarnă.

Vicepremierul l-a acuzat pe Cameron în interviul acordat BBC că nu a fost capabil să obţină o înţelegere bună pentru Marea Britanie în cadrul summitului UE din cauza presiunilor exercitate de propriul partid (conservatorii) asupra sa, cu precădere de gruparea puternică de eurosceptici din cadrul formaţiunii.

Acuzat de ,,trădare"

În contrast cu limbajul diplomatic al şefului său de partid, eurodeputatul democrat-liberal Chris Davies l-a acuzat fără menajamente pe David Cameron de ,,trădarea Marii Britanii". Premierul britanic a fost însă primit ca un erou de propriul partid, mai ales de euroscepticii din cadrul formaţiunii, care au lăudat spiritul de ,,bulldog" al lui Cameron.

Euroscepticii au sărbătorit decizia curajoasă a premierului drept un prim pas spre îndepărtarea de UE la nivel decizional sau chiar spre retragerea din blocul comunitar. ,,Mai bine un bulldog britanic decât un pudel de Bruxelles", a declarat euroscepticul Mark Pritchard, citat de PA.

A mai domolit însă entuziasmul celor care vor ca Marea Britanie să iasă din UE ministrul de Finanţe George Osborne. ,,A fost o decizie grea, dar a fost decizia corectă. E reconfortant să ai un prim-ministru care spune britanicilor ce va face şi apoi merge şi chiar face ce a spus... Cred că este ceva ce oamenii chiar apreciază", a spus Osborne, dând însă asigurări că Marea Britanie rămâne în Uniunea Europeană. ,,Nu ieşim din Uniunea Europeană. Noi protejăm, de fapt, UE ca instituţie care serveşte tuturor celor 27 de membri ai ei, inclusiv Marii Britanii", a declarat Osborne.

Britanicii susţin decizia

În apărarea lui Cameron a sărit şi ministrul britanic de Externe, William Hague, care a asigurat populaţia că Regatul Unit nu va deveni o insulă ,,izolată" în Europa. „Nu suntem marginalizaţi, nici nu obişnuiesc să folosesc termenul de «Europă cu două viteze», deoarece ar însemna că un stat ia anumite decizii mai repede decât alte state", a declarat el într-un interviu pentru ,,Sky News".

Iar cei mai mulţi britanicii (62%) cred că premierul Cameron a avut dreptate să-şi exercite veto-ul. Potrivit unui sondaj publicat de „Daily Mail", doar 19% din britanici consideră că şeful Guvernului a greşit. Acelaşi sondaj arată că în cazul în care s-ar organiza un referendum pentru ieşirea Marii Britanii din UE, aproape 50% din britanici ar vota pentru şi doar 33% împotrivă.

"Mai bine un bulldog britanic decât un pudel de Bruxelles.''
Mark Pritchard conservator eurosceptic

Antipatie la nivel înalt

Antipatia dintre premierul britanic, David Cameron, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, se adânceşte. Imaginile arată cum Nicolas Sarkozy se face că nu îl observă pe premierul britanic, aflat la doi paşi de el, şi cum se îndreaptă brusc spre altcineva, lăsându-l cu mâna întinsă pe Cameron. Motivul este evident: Londra a refuzat revizuirea tratatelor europene.

După acord, probleme politice interne

După ce 26 de state au reuşit să se pună de acord pentru a crea un nou tratat, vine o parte la fel de dificilă: convingerea propriilor clase politice şi a propriilor cetăţeni. Obstacole de natură democratică (referendum, schimbare a Constituţiei, majoritate parlamentară fragilă) se prefigurează deja în Irlanda, Olanda, Austria, România şi Danemarca, în timp ce opoziţia din Finlanda, Letonia şi Cehia ar putea întârzia sau anula acordul „Europlus", scrie „The Telegraph".

Prima problemă - Irlanda. Ministrul irlandez pentru Europa a declarat că există „50%-50%" şanse să fie nevoie de un referendum, iar premierul Enda Kenny nu a negat. Ministrul olandez, Mark Rutte, a declarat că în ţara sa (care în 2005 a respins referendumul pentru Tratatul de la Lisabona) nu va fi nevoie de un referendum. Însă majoritatea extrem de fragilă pe care o are îi va crea probleme. Partidele pro-europene au precizat deja că sunt dezamăgite de rezultatul summitului, la fel şi partidul antieuropean şi antiislam PVV. PVV, Partidul Socialist şi Verzii au cerut deja un referendum.

Acord neconstituţional

Olanda, dar şi Finlanda sunt furioase că Franţa a insistat ca deciziile în privinţa ESM (Mecanismul European de Stabilitate, fondul ce ar urma să dispună de 500 de miliarde de euro) să fie luate cu majoritate calificată şi nu unanimitate, cum îşi doreau cele două. Parlamentul finlandez a apreciat deja că propunerea este „neconstituţională". Oficiali austrieci au avertizat şi ei că ar putea exista varianta unui referendum. Şi în România va trebui modificată Constituţia. Opoziţia condiţionează însă acest pas de numirea unui guvern de tehnocraţi şi organizarea de alegeri anticipate.

În Danemarca, cei doi parteneri de coaliţie ai premierului socialist Helle Thorning-Schmidt au declarat deja că şi acest stat ar putea organiza un referendum. În Letonia e nevoie doar de 50 de membri din cei 100 ai Parlamentului pentru a cere un referendum, iar spiritele sunt încinse din cauza pierderii unei părţi a fondurilor structurale UE. În Cehia, legea nu cere referendum, dar preşedintele eurosceptic ceh, Vaclav Haus, poate întârzia procedura. În 2009, a refuzat să semneze Tratatul de la Lisabona luni în şir.