Cine umflă preţurile la produsele alimentare

O explicaţie a mâncării scumpe este reorientarea fondurilor speculative către piaţa materiilor prime şi a produselor agricole, după criza creditelor ipotecare cu risc ridicat din Statele Unite. În mai puţin de doi ani, preţurile la cereale pe pieţele mondiale s-au triplat. Orezul, grâul, porumbul au devenit produse de lux chiar şi pentru cetăţenii unor state nu tocmai sărace.

Administratorii fondurilor de investiţii cu risc crescut şi-au dat seama că titlurile financiare pe care le deţineau s-au devalorizat din cauza crizei bursiere, din urmă cu doi ani, şi au căutat alte „valori de refugiu". Ei şi-au convertit banii investind în materii prime şi produse alimentare, pentru că ştiau că pe termen lung exista un risc mic să le scadă valoarea, deoarece cererea de produse alimentare tinde să crească. Mai rău este că această scumpire a alimentelor are loc pe fondul creşterii preţurilor la petrol şi gaze, în urma evenimentelor din lumea arabă. Doi giganţi financiari, Goldman-Sachs şi Marc Faber, scriau într-un email, datat încă din 16 august 2007, că preţurile agricole  „sunt atractive" şi îşi consiliau clienţii să investească în alimente . Bloomberg relata că unul dintre reprezentanţii acestor giganţi ar fi declarat cu cinism că "dacă am intra într-o recesiune globală, aceasta nu ar afecta şi preţul alimentelor, pentru că oamenii încă mănâncă".

Citiţi şi:

VIDEO Lester Brown avertizează: Lumea se află în pragul unei crize alimentare

În Belgia, anul trecut, consultantul Geerd Naels, de la firma Petercam Equities Agrivalue, îşi sfătuia clienţii să îşi investească banii în produse alimentare, inclusiv în companii care îşi desfăşoară activităţile în lanţul alimentar, cum ar fi: depozitarea, transportul, ambalarea şi finanţarea . Acest tip de investiţii controlează tot lanţul alimentar şi pot fixa preţul pentru un profit mai mare. În 2008, banca belgiană KBC a intrat într-o polemică după ce a propus o asigurare de viaţă care permitea profitul de pe urma creşterii preţurilor materiilor prime agricole. „Profitaţi de creşterea preţurilor la alimente" - acesta era sloganul pentru asigurările de viaţă ale băncii belgiene, provocând reacţii dure din partea clienţilor şi politicienilor.

 La fel ca boom-ul din domeniul imobiliar, inflaţia preţurilor materiilor prime se hrăneşte pe ea însăşi. Preţurile cresc, profiturile se umflă, apar şi alţi investitori dornici de un câştig tot mai mare, susţine Patrick Armstrong, manager la Insight Investment Management din Londra. O mare parte din speculaţiile internaţionale cu mărfuri alimentare are loc la Bursa de Valori din Chicago şi Londra, unde mai multe fonduri speculative, bănci de investiţii şi fonduri de pensii şi-au crescut substanţial activităţile, în ultimii doi ani. La Bursa din Chicago valoarea totală a tranzacţiilor cu produse agricole, în ultimii doi ani, a ajuns la 55 miliarde dolari, potrivit firmei Cole Partners.

Seceta i-a îmbogăţit pe speculanţi

Catastrofele ecologice majore, cum ar fi seceta din Rusia şi dintr-o parte a Australiei şi a Chinei sau recoltele proaste din Canada, au afectat producţia agricolă şi au împins preţurile în sus. A fost însă o veste bună pentru „rechinii" din domeniu, care au profitat de pe urma acestei situaţii. Astfel de dezastre ecologice pot ruina fermierii şi arunca în sărăcie milioane de oameni, dar reprezintă o perspectivă atractivă pentru marii speculatori, scria recent, publicaţia germană „Der Spiegel", dând ca exemplu fondurile Ospraie, considerate unele dintre cele mai mari care operează, în prezent, pe piaţa alimentelor de bază.

Andreas Grunewald, de la Munchner Investment Club, susţine că „materiile prime reprezintă o megatendinţă a acestui deceniu", iar societatea sa intenţionează să-şi intensifice activitatea în sectorul apei şi produselor agricole. Dar Munchner Investment Club face parte dintre grupurile financiare mici în comparaţie cu gigantul ABN AMRO, care a achiziţionat recent, un certificat ce-i permite să speculeze pe Bursa din Chicago, în numele micilor investitori. 

Măsuri

Guvernele ar putea să-şi asume un rol sporit pe pieţele mondiale ale alimentelor, să mărească stocurile şi subvenţiile sau să impună restricţii comerciale pentru a preveni proteste de tipul celor din Orientul Mijlociu, potrivit traderilor de mărfuri citaţi de Bloomberg.

Biocombustibilul scumpeşte şi hrana, şi benzina

Un alt sector al investiţiilor deosebit de profitabil şi care a contribuit în mare măsură la actuala criză alimentară mondială este cel al biocarburanţior, sus­­­­­­ţin mulţi analişti.  De câţiva ani, biocombustibilii au devenit o industrie în plină expansiune, capabilă să genereze profituri mari. Terenuri agricole uriaşe din întreaga lume nu mai produc materie primă alimentară, ci biocombustibili. Anul viitor, în SUA, producţia de porumb destinată fabricării etanolului va ajunge la 114 milioane de tone, aproape o treime din întreaga cultură de porumb a Americii.

Liderii UE încearcă să prevină o bulă speculativă

Specialiştii susţin că, pentru a preveni o criză alimentară , trebuie făcută în regim de urgenţă o reformă fundamentală a sectorului financiar. Banca Mondială se teme de apariţia unei noi bule speculative, de data aceasta în jurul produselor agricole de bază. Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat că alimentaţia trebuie să devină prioritatea anului 2011, atrăgând atenţia că suntem în pragul nivelului de alertă. „Creşterea preţurilor produselor aliementare sporeşte nivelul instabilităţii politice. Vom avea mase de nemulţumiţi, ar putea cădea guverne, iar societăţile ar putea derapa în dezordine", a avertizat Zoellick cu ocazia reuniunii miniştrilor de finanţe ai statelor din G20.

SUA, în dezacord

De altfel, Franţa care deţine preşedinţia G20, a decis să facă o prioritate din lupta împotriva creşterii preţurilor la produsele alimentare la nivel mondial, prin îmbunătăţirea transparenţei pieţei. Printre soluţiile prezentate se numără limitarea poziţiei (cumpărări sau vânzări) de către unii comercianţi pe pieţele la termen, reglementarea schimburilor comerciale efectuate în afara pieţelor formale şi publicarea profitului investitorilor. „Noi trebuie să reglementăm această piaţă înainte să fie stăpânită de legea celui mai puternic", declara preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Marile puteri agricole precum SUA, Canada şi Brazilia se opun oricărui mod de reglementare, în timp ce unele centre financiare, ca cele din Regatul Unit, se tem de o scădere a tranzacţiilor. „Reglementarea pieţei materiilor prime nu este o soluţie", a explicat Amado Boudou, ministrul argentinian al Economiei.

Mai multă transparenţă

La rândul său, Washingtonul este în favoarea unei mai mari transparenţe a pieţei şi a limitării potenţialului de manipulare, prin intermediul unui control mai riguros al poziţiilor comercianţilor. Guvernul SUA pune creşterea actuală a preţurilor la produsele alimentare în principal, pe dezechilibrul dintre cerere şi ofertă. Pentru moment, nu există nici un studiu care să stabilească o legătură directă între speculaţie şi creşterea preţurilor. Speculatorii au fost mereu o ţintă uşoară, dar nu ei au cauzat creşterea preţurilor la alimente, în a doua jumătate a anului 2010", a afirmat Paul Conway, vicepreşedintele gigantului american al cerealelor Cargill.

"La Chicago, anual, se tranzacţionează de 46 de ori producţia mondială de grâu şi de 24 de ori producţia mondială de porumb."
Christine Lagarde ministrul francez de Finanţe