VIDEO Lester Brown avertizează: Lumea se află în pragul unei crize alimentare

Este criza alimentară la nivel global o problemă reală? Analistul de mediu, Prof. Lester Brown, avertizează că preţurile alimentelor vor creşte din cauza unor factori precum schimbările climatice, creşterea populaţiei, deficitul de apă şi eroziunea solului.

"Dacă, în anii trecuţi, vremea a fost cea care a cauzat o explozie a preţurilor alimentelor, acum avem vinovaţi de ambele părţi ale ecuaţiei. Pe de o parte, vinovaţii sunt creşterea populaţiei, creşterea afluenţei şi utilizarea de cereale pentru combustibilul auto. Iar, pe de altă parte, eroziunea solului, epuizarea straturilor acvifere, schimbările climatice - valuri de căldură ce duc la ofilirea culturilor şi topirea gheţarilor de munte. Aceste tendinţe legate de climă par să ia o taxă mult mai mare în viitor ", afirmă Brown în The Great Food Crisis of 2011.

Fondatorul Institutului de Politică Planetară din Washington a monitorizat efectele dezvoltării nesustenabile şi potenţialele consecinţe ale acestora. Lester Brown avertizează că am intrat într-o perioadă de risc în care cererea depăşeşte randamentul durabil al sistemelor naturale. Analistul american susţine că primele semne de declin economic au început să apară în mediul înconjurător.

Potrivit unui raport al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) din cadrul ONU, preţurile alimentelor au ajuns la un nou nivel-record în prima lună a acestui an. Scumpirea alimentelor de bază - cu majorări semnificative de preţuri la grâu, zahăr, carne şi produse lactate - a dus lumea în pragul izbucnirii unei noi crize alimentare, avertizează analiştii.

Ce este criza alimentară?

Criza alimentară este atunci când producţia de alimente este umflată prin utilizarea nedurabilă a apei şi a solului, explică Lester Brown. Apa este cea care ar trebui să ne îngrijoreze acum, susţine ecologistul american, argumentând că Banca Mondială spune că 15% dintre indieni (175 milioane de persoane) sunt alimentaţi cu cereale produse prin overpumping - atunci când apa este pompată în acvifere mai repede decât acestea pot fi realimentate. În China, cifra ar putea atinge chiar 130 de milioane.

La un moment dat, pomparea în exces a apei se va opri, fie din cauză că pomparea ei dintr-un strat freatic tot mai adânc este prea costisitoare, fie din cauza epuizării straturilor acvifere. Dacă este vorba de un strat acvifer regenerabil, epuizarea înseamnă că pomparea va fi redusă la rata de refacere. Daca este vorba de un acvifer fosil - neregenerabil - pomparea va lua sfârşit.

Arabia Saudită a utilizat apă din straturi acvifere fosile pentru o recoltă anuală de aproape 3 milioane de tone de grâu. În 2008, autorităţile saudite au anunţat că stratul acvifer a fost, în mare măsură, epuizat. Recolta de anul viitor ar putea fi ultima pentru Arabia Saudită, spune îngrijorat Brown. De asemenea, India şi China vor pierde capacitatea de producţie de cereale din cauza epuizării straturilor acvifere.

Citeşte şi:

România conduce în topul riscului de foamete din UE

Japonezii cred că România e prima între ţările europene care riscă o criză alimentară, din cauza creşterii preţurilor. Autorităţile de la Bucureşti sunt indiferente. Înainte de Revoluţie, românii aveau bani, dar nu găseau mâncare. Acum, hrana e peste tot, dar banii sunt tot mai puţini. Aşa am ajuns în topul mondial al ţărilor cu risc de foamete.

Preţul real al unui pachet de ţigări şi al unui litru de benzină

Un studiu efectuat de Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite a calculat costul social al fumatului, incluzând aici costul de tratare a bolilor legate de fumat si pierderea productivităţii, asociată cu aceste boli. Analiştii au ajuns la concluzia că, pentru societate, fumatul unui pachet de ţigări implică un cost de 7,18 dolari.

Dacă presupunem că costul de producere şi fabricare este de aproximativ 2 dolari pe pachet, atunci preţul unui pachet de ţigări ar trebui să fie de aproximativ 9 dolari (27 de lei), lucru care justifică creşterea taxelor la ţigări, este de părere Prof. Brown.

Urmând modelul pachetului de ţigări, Centrul Internaţional pentru Evaluarea Tehnologiei a făcut o analiză detaliată, intitulată "The Real Price of Gasoline" (Preţul real al benzinei)". Grupul a calculat o serie de costuri indirecte, inclusiv scutiri de taxe, costurile de protecţie ale aprovizionării cu benzină, subvenţii şi costuri de sănătate, ajungând la preţul de 9 dolari pe galon (circa 4 litri), la care se mai adaugă costuri sociale în valoare de 2 dolari. Astfel, preţul unui galon de benzină ar trebui să fie 11 dolari, ceea ce înseamnă că un litru de benzină ar trebui să coste circa 2,7 dolari (8,2 lei).

"Aceste costuri sunt reale. Cineva le suportă", susţine Briown.

Cine este Lester Brown?

• Născut în 1934, în Bridgeton, New Jersey, Lester Brown este unul dintre cei mai mari ecologişti ai lumii.
• Este fondator şi preşedinte al „World Watch Institute", inaugurat în 1974.
• A introdus conceptul de Eco-economie, într-o carte publicată în 2001, Eco-Economy: Building an Economy for the Earth.
• La 11 mai 2010 Lester Brown a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române.
• A publicat mai multe studii despre procesele de consum iraţional al resurselor şi de deteriorare a factorilor de mediu.
• A realizat rapoarte anuale intitulate „Starea lumii" („State of the World").
• În 2000, a pus bazele unui alt institut, Earth Policy Institute (Institutul pentru politica planetei Pământ), organizaţie de cercetare non-profit din Washington, D.C.