Bruxelles-ul strânge cu forţa punga statelor UE

Comisia Europeană va penaliza cu 0,2% din Produsul Intern Brut ţările care încalcă în mod repetat regulile financiare ale zonei euro. Şeful Comisiei, Jose Manuel Barroso, a admis că măsurile nu sunt pe placul tuturor, dar au ca scop evitarea unor noi crize financiare.

Executivul a prezentat ieri - pe fondul unui protest paneuropean organizat la Bruxelles - un nou set de propuneri menite a-i întări controlul asupra politicilor economice ale ţările membre ale Uniunii Europene, şi în special ale celor din zona euro. Practic, CE intenţionează să se îndrepte spre obţinerea prerogativelor unui guvern adevărat: monitorizarea finanţelor publice, verificarea indicatorilor macroeconomici, penalizarea ţărilor indisciplinate, precum şi un cuvânt greu de spus în stabilirea salariilor pentru bugetari, în momentul în care acestea devin „o ameninţare" la adresa economiei în general şi a finanţelor publice în special.

Citiţi şi:

Preşedinţia UE, nesigură pe mâna Ungariei
Salariile bugetarilor, verificate la Bruxelles

Una dintre cele mai interesante propuneri - având ca scop reducerea capacităţii guvernelor naţionale de a bloca iniţiativele CE - este cea a schimbării modalităţii de vot în cazul penalizărilor, în cadrul Consiliului de Miniştri. Potrivit sistemului actual, o propunere a Executivului are nevoie de o majoritate calificată pentru a fi adoptată. Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a propus „inversarea" acestui sistem. Propunerile de penalizare vor putea fi blocate doar printr-o majoritate calificată şi nu una simplă, ca în prezent. Iniţiativa îşi are originile în anul 2003, când Comisia a decis să sancţioneze Franţa şi Germania pentru încălcarea Criteriilor de la Maastricht, dar măsura a fost blocată de Consiliul miniştrilor de Finanţe. Experţi citaţi de „The Wall Street Journal" apreciază că episodul a subminat abilitatea Executivului de a impune sancţiuni ţărilor cu deficite bugetare mari.

Amenzi peste amenzi

Barroso vrea ca ţările din zona euro ce au o datorie publică mai mare de 60% din PIB şi nu iau măsuri pentru a o reduce să fie penalizate cu 0,2% din PIB. Pentru a reuşi acest lucru, ţărilor cu probleme li se recomandă să reducă nivelul datoriei cu cinci procente anual. Membrele zonei euro vor fi penalizate - cu 0,1% - şi pentru depăşirea nivelului de 3% din PIB a deficitului bugetar. Tot la capitolul macroeconomic, CE vrea să analizeze o serie de indicatori economici, precum salariile bugetarilor şi preţurile din sectorul imobiliar, pentru a observa din timp dacă o ţară îşi pierde competitivitatea în raport cu „suratele" din zona euro. Se pare că aceste dezechilibre provoacă probleme mult mai mari zonei euro decât datoria publică şi deficitul bugetar mari. „Acesta este subiectul favorit al lui Jean Claude Trichet (şeful Băncii Centrale Europene) în aproape toate reuniunile grupului zonei euro", a declarat sub acoperirea anonimatului un oficial al CE, citat de „The Wall Street Journal".

În mod normal, o creştere prea mare a salariilor din sectorul de stat duce la devalorizarea monedei. Acest dezechilibru conţine însă şi un antidot. Devalorizarea monedei stimulează exporturile, prevenind stagnarea economică. Din păcate, această soluţie nu este şi la îndemâna unor ţări precum Spania şi Irlanda, „blocate" în moneda unică. Astfel că singura posibilitate pentru ele este reducerea salariilor din sectorul public, în speranţa că şi cele din din zona privată vor scădea, ducând la creşterea competitivităţii economice.

Mai multe hopuri

Propunerile „îndrăzneţe" ale Comisiei au de trecut două hopuri: Parlamentul şi Consiliul înainte de a deveni lege. „E posibil ca aceste măsuri să nu fie pe placul tuturor statelor membre", a admis Barroso în cadrul unei conferinţe de presă. Carsten Brzeski, economist la filiala ING din Bruxelles, consideră că unele dintre iniţiativele CE fie vor respinse fie „vor fi diluate în urma unor târguieli cu guvernele naţionale". „E puţin probabil ca penalizarea cu 0,2% din PIB să sperie guvernele cu deficite mari. Anularea temporară a dreptului de vot ar fi avut poate un impact mult mai mare", a adăugat Brzeski. Acest punct, pentru care Germania a pledat puternic în ultimul timp, nu figurează printre propunerile Comisiei din două motive.

Retragerea dreptului de vot presupune „umblarea" la Tratatul de la Lisabona. În al doilea rând, a existat o reticenţă a mai multor ţări, în frunte cu Franţa, care s-au opus insistenţelor Berlinului. Pe de altă parte, Guvernul francez a prezentat ieri un proiect de buget pe 2011, care prevede reducerea cheltuielilor publice cu 40 de miliarde de euro. Ceea ce înseamnă un deficit de 6% pentru anul viitor, faţă de 7,7% în 2010.

Agenţiile de rating, în aşteptarea „sentinţei"

Bruxelles-ul nu a uitat nici de agenţiile de rating, pe care mulţi le-au acuzat că au ignorat semnele crizei sau chiar că au amplificat-o. Ministrul belgian de Finanţe, Didier Reynders, a declarat că miniştrii de Finanţe vor discuta săptămâna aceasta în încercarea de a vedea cum pot penaliza agenţiile de rating care dau „note nepotrivite" ţărilor. „Este greu să susţii că agenţiile nu au nicio responsabilitate, mai ales dacă poţi dovedi că au făcut o analiză greşită.

Penalizarea este un mod de a impune o anumită responsabilitate agenţiilor de rating", a precizat Reynders. Declaraţiile sale ilustrează nemulţumirea a numeroşi politicieni europeni, care au criticat scăderea ratingurilor de ţară în plină criză. Reprezentanţii principalelor agenţii de rating, Standard&Poor's, Moody's şi Fitch, vor încerca mâine să-şi apere metodele de lucru în faţa miniştrilor de Finanţe.

Protest paneuropean

Circa 100.000 de oameni de pe tot teritoriul UE erau aşteptaţi să manifesteze la Bruxelles împotriva măsurilor de austeritate luate de guvernele naţionale. Sindicatele au cerut joburi stabile, mai multă protecţie socială şi pensii mai mari. Confederaţia Europeană a Sindicatelor speră că la protest vor lua parte circa 100.000 de oameni din 30 de ţări. Marşul a început la ora 11.00 GMT (14.00, ora României). Protestatarii au făcut turul instituţiilor UE pentru a da glas indignării privind reducerile de buget care "ar putea băga Europa în recesiune".

Uniunea afirmă că muncitorii europeni ar putea deveni cele mai mari victime ale crizei financiare declanşate de bancheri. În Spania a fost declanşată deja greva generală, iar alte proteste sunt planificate în Grecia, Polonia, Italia, Letonia, Irlanda, Serbia şi România. Multe guverne ale UE sunt forţate să impună scăderi de salarii şi pensii, precum şi concedieri pentru a rezolva problema datoriilor în creştere (care, acum, va fi pedepsită drastic şi de Bruxelles). O sută de manifestaţii au fost convocate ieri în toată Spania, în cadrul primei greve generale din mandatul Guvernului Zapatero.

Sindicatele spun că actuala criză economică a lăsat deja 23 de milioane de europeni fără locuri de muncă şi că măsurile de austeritate vor avea drept rezultat creşterea şi mai mare a şomajului. Muncitorii din multe ţări europene sunt frustraţi pentru faptul că plătesc greşelile bancherilor şi ale sectorului financiar, transmit corespondenţii din Bruxelles.

"Vrem să tragem frâna de mână înainte ca maşina să o ia la vale. Iar actualele propuneri sunt parte a unei reforme mai ample având ca scop modernizarea Europei."
Jose Manuel Barroso preşedintele CE