Brazilia a ieşit la cumpărături în SUA

Întreprinderile cariocas au devenit jucătoare redutabile în economia americană. Samba, cafea, fotbal… Acesta era stereotipul ce funcţiona până nu de mult când venea vorba de Brazilia. Percepţia s-a schimbat spectaculos în ultima vreme.

În urmă cu câţiva ani, fondurile suverane din China şi ţările din Golf invadau piaţa americană, îngrijorându-i pe analiştii economici. Declanşarea crizei financiare a pus însă capăt avântului acestora. În timp ce emirii şi chinezii şi-au mai temperat avântul, la orizont au apărut brazilienii, dornici să recâştige timpul pierdut.

Mai citiţi şi:

O româncă şi un om de afaceri maltez, liderii unei reţele de trafic de droguri, au fost arestaţi în Brazilia

Grupul Marfrig de procesare a cărnii a anunţat recent că a perfectat cumpărarea companiei americane Keystone Foods, cu 1,25 miliarde de dolari. Societatea braziliană va deveni astfel principalul furnizor al lanţurilor de fast-food Subway şi McDonald's din Statele Unite. Din octombrie, anul trecut, opt societăţi braziliene au achiziţionat sau au răscumpărat active ale unor societăţi americane. Iar acesta nu e decât începutul, afirmă analiştii.

Actuala conjunctură internă e favorabilă pentru brazilienii dornici să investească. Economia ţării a depăşit criza datorită unei clase de mijloc consolidate, a unei pieţe a materiilor prime sănătoasă şi a unui comerţ avantajos cu China. Sistemul bancar brazilian, care-i obligă pe administratori să-şi asume responsabilitatea în caz de pierderi, s-a ferit să se implice în operaţiuni speculative distructive.

Şi, aidoma fotbaliştilor brazilieni (răspândiţi azi în toate cluburile din lume), oamenii de afaceri brazilieni ies din ce în ce mai mult în afara graniţelor. Brazilienii sunt interesaţi mai ales de industriile clasice şi de mare anvergură pe care s-a clădit economia americană, în anii 1890: bere, carne, petrol, produse chimice.

Budweiser samba şi pui cariocas

„Berarul" belgiano-brazilian InBev a deschis drumul în 2008, cumpărând Anheuser-Busch. Compania americană avea o cifră de afaceri de 15 miliarde de dolari, se extinsese în China (14 fabrici) şi deţine, cu brandurile Budweiser şi Michelob, 48,5% din vânzările de bere în SUA.

Gigantul brazilian de procesare a cărnii JBS a cumpărat în toamna trecută Pilgrim's Pride (fost cel mai mare producător de carne de pui din Statele Unite) cu 800 de milioane de dolari, iar în ianuarie anul acesta a mai dat 1,4 miliarde pentru Swift. JBS a devenit astfel un actor major în industria agroalimentară americană. Nici Petrobras, campionul brazilian al petrolului, nu s-a lăsat mai prejos, cumpărând Cascade, un zăcământ petrolifer în Golful Mexic.

Banco do Brazil intră în regiune

În februarie, Braskem, lider pe piaţa braziliană în domeniul răşinilor, a cumpărat divizia de produse chimice a Sunoco Chemicals pentru 350 de milioane de dolari. Iar în aprilie, Fed a autorizat Banco do Brasil - instituţie bancară cu capital majoritar de stat şi birouri la Miami, New York şi Washington D.C. - să-şi deschidă sucursale pe teritoriul SUA. "În următorii cinci ani vrem să deschidem 15 sucursale şi studiem posibilitatea de a cumpăra mai multe bănci locale mai mici, pentru a ne lansa în regiune", a declarat pentru Dow Jones Allan Toledo, vicepreşedinte al Banco do Brasil.

Preferată Chinei şi Rusiei

Analiştii şi naţionaliştii americani nu văd cu ochi răi această sursă de investiţii, Brazilia fiind, în opinia lor, mai puţin periculoasă decât Rusia, India sau China. Nimeni nu a dat atenţie comentariilor unor analişti politici care au remarcat amiciţia preşedintelui brazilian Luiz Inacio Lula da Silva cu Iranul şi Venezuela.

În schimb, „uliii americani" se înfioară la ideea că societăţile chineze ar putea pune mâna pe tehnologiile şi companiile petroliere americane. Iar de curând, Departamentul Trezoreriei şi-a exprimat serioase rezerve în privinţa achiziţiei ICQ (serviciul de mesagerie instantanee deţinut de AOL) de către o companie rusească.

Optimism brazilian

Compania americană de consultanţă şi audit KPMG a realizat un sondaj (dat publicităţii în martie trecut) pe lângă oamenii de afaceri din 17 ţări. Potrivit acestuia, brazilienii „sunt cei mai optimişti în privinţa evoluţiei economiei mondiale, în anul viitor".

Pact cu Europa pentru biocombustibili

Brazilia are gânduri mari şi cu Europa unde vrea să se implice în sectorul energiei alternative. Dar nu în spaţiul UE, ci în Africa. La summitul bilateral UE-Brazilia, desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi preşedintele Braziliei Luiz Inacio Lula da Silva au căzut de acord să desfăşoare câteva proiecte comune în Africa, Haiti şi Timorul de Est.

Brazilia are deja în Mozambic cel mai mare proiect african de producere a biocombustibililor. Companiile braziliene, care ocupă locul întâi în lume în acest domeniu (producţie de bioetanol, biodiesel şi bioelectricitate) vor să-şi extindă operaţiunile în străinătate, iar UE este dornică să sporească producţia de biocombustibili, dar nu în spaţiul său.

Până în 2020, Uniunea şi-a propus ca 20% din energia consumată să provină din alte surse decât cele convenţionale. Atât Brazilia, cât şi UE vor avea de câştigat din afacerea cu biocombustibili: UE va obţine un furnizor ieftin de biocombustibil, în timp ce Brazilia va face economii serioase pe importurile UE.Nu toată lumea este, însă, convinsă de beneficiile acestor proiecte.

ONG-urile acuză

Pentru activiştii din domeniul protecţiei mediului, culturile destinate biocombustibililor vor provoca mutări forţate ale oamenilor şi vor dăuna agriculturii. „A folosi milioane de hectare de teren agricol pentru culturi destinate alimentării automobilelor europene este imoral şi pervers", au acuzat activiştii de la organizaţia „Friends of Earth" citaţi de EUObserver.

O economie în expansiune

În timp ce Europa se zbate cu deficitele publice şi cu stagnarea, economia braziliană a crescut cu 10% în primul trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cifrele publicate de Banca centrală a Braziliei confirmă relansarea economică, din ianuarie până în martie PIB sporind cu 9,84% . Rezultatele sunt conforme prognozei guvernului, care anunţase o creştere între 6% şi 7,5%, în 2010 (cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani).

Creşterea economică a impulsionat bunăstarea şi consumul intern. 31 de milioane de persoane, din clasele mai puţin favorizate au trecut pragul clasei de mijloc, iar alte 20 de milioane au scăpat de sărăcie. Urmarea: vânzările de maşini şi de produse electronice au explodat. Această expansiune economică are însă şi un revers, atrăgând după sine creşterea inflaţiei.