Bani pentru „fondul de război“ al NATO

Dificultăţile economice ale ţărilor membre obligă Alianţa să regândească finanţarea operaţiunilor militare. Secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, pledează pentru creşterea fondului comun la care să apeleze statele ce nu pot suporta costul misiunilor.

„Vom sta în Afganistan atât cât este nevoie" pentru ca această ţară să devină „stabilă şi sigură", a declarat, ieri, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, de la Tallinn.

Citiţi şi:

CIA: luptă „talibană" pentru inimile europenilor
Trei copii au fost ucişi în violenţele din Afganistan

„Cei 28" se întâlnesc, ieri şi astăzi, în capitala estonă pentru a aborda diverse probleme, dar „vedetele» sunt noul „concept strategic" şi misiunea afgană, pentru care sprijinul în rândul opiniei publice este tot mai anemic.

Cum accentul cade acum pe formarea armatei şi poliţiei afgane, Rasmussen le-a reamintit participanţilor, printre care şi ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, că mai este nevoie de 450 de instructori militari. ISAF şi-a propus ca, până în 2011, numărul forţelor de ordine locale să ajungă la 300.000 de persoane. În prezent, numărul acestora este sub 200.000. Confruntată cu ostilitatea crescândă a opiniei publice faţă de conflictul afgan - în special în Europa -, şi cu dificultăţile bugetare ale celor 28 de state membre, Alianţa a repus pe tapet ideea unei creşteri a fondului comun pentru a acoperi costul operaţiunilor militare.

Mai mulţi bani pentru operaţiuni

Concret, Rasmussen a explicat că unii aliaţi au trupe şi echipamente, dar nu au banii necesari pentru a lua parte la operaţiunile NATO. Or, apelul la acest fond comun ar rezolva problema.

O altă situaţie evocată este aceea în care unele ţări nu doresc să participe la operaţiuni, dar ar putea să-şi exprime solidaritatea printr-o contribuţie financiară mai mare. În al treilea rând, o serie de operaţiuni sunt prea scumpe pentru unele ţări, încât e nevoie de ajutorul altor state pentru a le duce la bun sfârşit. Danezul nu a putut însă să dea asigurări că, de data aceasta, ideea va avea succes, după ce în anii trecuţi ţările mai bogate şi-au exprimat temerea că vor plăti dublu, atât pentru misiunile lor, cât şi pentru ale altor aliaţi.

Nici Angela Merkel nu a reuşit să fie mai convingătoare în cadrul discursului din Bundestag, menit să îi lămurească pe germani de ce este necesară prezenţa trupelor Bundeswehr-ului în Afganistan.

Majoritatea ucrainenilor nu vor ]n NATO 

Întrebări fără răspuns

Cancelarul german a declarat că o retragere pripită ar avea consecinţe mai dezastruoase decât atentatele de la 11 septembrie, agravând „riscul ca armele şi materialele nucleare să fie deturnate de grupări extremiste". „Die Welt" notează însă că Merkel a lăsat fără răspuns o serie de întrebări referitoare la eficienţa strategiei forţelor internaţionale şi la securitatea soldaţilor germani.

Dintr-o barcă în alta

Întrebări perfect justificate, în condiţiile în care aproape un sfert dintre liderii talibani «mai mărunţi» care fuseseră convinşi să se alăture forţelor afgane s-au întors printre ai lor, potrivit unui studiu realizat de un think-tank din Kabul şi citat de „The Times".

Talibanii au fost dezamăgiţi de promisiunile neonorate ale autorităţilor, precum şi de recomensele prea mici. Cu toate acestea, NATO intenţionează să cheltuiască peste un miliard de dolari în următorii cinci ani pentru a-i convinge pe insurgenţi să depună armele.

Ruşii nu vor sub scut

La începutul săptămânii, Anders Fogh Rasmussen a invitat Rusia să participe la scutul antirachetă. „Avem nevoie de un sistem de apărare antirachetă care să includă nu doar ţările NATO, ci şi Rusia. Un singur scut de securitate, pe care să îl construim împreună", declara secretarul general al Alianţei, care a vorbit despre acest proiect şi la Tallinn. "Dacă ne invită să ne alăturăm unui proces în care deciziile sunt luate fără noi, cu greu se poate spune că vom colabora împreună", a venit ieri replica ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.

Preţul gazului, mai important decât NATO

Curtea Constituţională ucraineană a decis, ieri, că prelungirea acordului de închiriere a bazei navale din Crimeea pentru Rusia cu încă 25 de ani, este conformă Constituţiei, a anunţat ministrul de Externe Konstantin Hrişcenko.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev şi omologul său ucrainean Viktor Ianukovici au anunţat, miercuri, la Harkov, menţinerea şi după 2017 a bazei navale ruse în Ucraina, în schimbul unei reduceri cu 30% a preţului pentru gazele naturale ruse livrate Kievului. Această reducere va reprezenta o parte din chiria plătită de Moscova pentru această bază. Fostul premier, Iulia Timoşenko, l-a acuzat pe Ianukovici de „încălcarea grosolană" a Constituţiei şi a cerut convocarea unei reuniuni extraordinare a Parlamentului, pentru a fi discutată această problemă.

Timoşenko a făcut apel la susţinătorii săi să se strângă, mâine, în Piaţa Independenţei, din Kiev la o acţiune de protest împotriva „trocului cu Rusia". Presa rusă scrie că odată cu aceste acorduri, drumul Kievului spre NATO a fost închis. Analişti politici ucraineni susţin că oligarhii din tabăra lui Ianukovici au preferat să dea Moscovei o parte din teritoriul ţării decât să renunţe la activele lor din industrie, energie şi finanţe. Dacă nu ar fi făcut acest târg, Ucraina ar fi fost nevoită să propună Rusiei controlul asupra infrastructurii sale de transport al gazelor şi asupra depozitelor sale subterane de gaze, ceea ce ar fi însemnat că Moscova ar fi putut să influenţeze unilateral preţul la energie, mai scrie presa ucraineană.