Austeritatea lui Obama loveşte şi peste hotare

Tăierile bugetare anunţate de preşedintele american Barack Obama ar putea avea efecte semnificative asupra economiei mondiale. Pe termen scurt, măsurile de consolidare economică vor duce la scăderea consumului. Acest lucru s-ar putea traduce într-o lovitură grea pentru partenerii comerciali ai SUA.

Preşedintele american Barack Obama a înaintat luni Congresului proiectul bugetar pentru 2012. Acesta se bazează pe reducerea drastică a cheltuielilor bugetare şi pe sporirea veniturilor statului din taxe şi impozite.

Mai citeşte şi:

De unde taie Obama un trilion de dolari

Educaţia, ajutoarele sociale şi sănătatea sunt domeniile în care se vor aplica cele mai mari scăderi. Într‑o epocă a austerităţii, astfel de schimbări în cea mai mare putere economică din lume ar putea avea consecinţe şi în alte colţuri ale lumii. Dacă americanii vor consuma şi cheltui mai puţin, principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite ar putea resimţi şi ei efectele tăierilor.

MĂSURI DE CONSOLIDARE, NU DE AUSTERITATE

„Va exista un impact negativ pe termen scurt, care va duce la o contracţie a cererii", crede Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal din România. „Orice consolidare fiscală are impact negativ pe termen scurt. Însă pe termen mediu şi lung, efectele sunt, fără îndoială, benefice pentru SUA", a continuat Ionuţ Dumitru.

Cu toate acestea, tăierile bugetare nu vor „lovi" la fel de puteric în consumul american precum în alte state pentru că sectorul public şi aparatul bugetar din SUA sunt restrânse, a explicat, pentru „Adevărul", Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României.
Americanii au păreri împărţite faţă de propuneri. Unii sunt împotriva planului care, pe termen scurt, le-ar putea afecta nivelul de trai. Beneficiarii ajutoarelor financiare de la stat - pentru încălzire, subvenţiile pentru fermieri şi bursele pentru studenţi - sunt cei mai vehemenţi oponenţi. De cealaltă parte, există mulţi care spun că tăierile nu sunt suficiente. Aceştia şi-au găsit reprezentanţi în interiorul Partidului Republican, care au declarat că planul lui Obama este „superficial" şi lasă nerezolvate multe dintre problemele grave ale economiei americane. Practic, aceştia acuză Administraţia Obama că nu ia nicio măsură reală pentru a ataca adevăratele carenţe: creşterea constantă a bugetelor pentru ajutoare sociale (şomaj şi asistenţă medicală). În 2011, aceste două sectoare vor „înghiţi" 10% din Produsul Intern Brut al SUA, urmând să ajungă la 16% în următorii ani, în lipsa unor reforme.

În contextul unui deficit bugetar care va atinge, în acest an, valoarea-record de 1.650 de miliarde de dolari, Obama vrea să taie cheltuielile bugetare cu 1.100 de miliarde de dolari în următorii 10 ani. În acest sens, el îşi bazează proiecţiile şi pe o majorare substanţială a veniturilor statului.

TAXE MAI MICI PENTRU BĂNCI

Administraţia Obama a anunţat, în vara lui 2010 (la unison cu majoritatea economiilor mari), suprataxarea instituţiilor financiare şi bancare. Dacă atunci plănuiau să obţină 90 de miliarde de dolari în următorii 10 ani în acest fel, proiectul bugetar pe 2012 arată că aceste majorări vor aduce la bugetul de stat numai 30 de miliarde de dolari în acelaşi interval. Acest lucru ar putea însemna micşorarea pragurilor de impozitare după ce, în mai multe economii mari din UE (Marea Britanie, Ungaria), reprezentanţii băncilor au anunţat că îşi vor reloca operaţiunile dacă taxele se aplică în forma iniţială.

Guvernul va obţine însă mai mulţi bani din majorările de impozite pentru afaceri şi eliminarea reducerilor fiscale pentru persoanele cu venituri mari (măsură introdusă de preşedintele George W. Bush pentru a stimula economia). Statul va câştiga în acest fel 327 de miliarde de dolari în următorii 10 ani. Din această sumă, 129 de miliarde de dolari vor veni de la taxarea multinaţionalelor care au operaţiuni în SUA.

Acest lucru a cauzat deja nemulţumirea mai multor grupuri de business. O coaliţie între mai multe astfel de grupuri, printre care şi Camera de Comerţ a SUA, a emis o declaraţie prin care susţine că această măsură va afecta puternic mediul de afaceri american şi că, din contră, va diminua competitivitatea SUA. „Recentele observaţii ale preşedintelui Obama legate de reformarea sistemului fiscal pentru sporirea competitivităţii SUA sunt bine-venite, însă propunerea de proiect bugetar pentru 2012 va face exact opusul acestor lucruri", se arată în comunicat, potrivit „The Wall Street Journal". Reprezentanţii Casei Albe cer şi reformarea Codului Fiscal care, în prezent, „duce la scăderea competitivităţii afacerilor şi a economiei americane", informează „Financial Times".

UNDE SE VOR ALOCA MAI MULŢI BANI

„Singura modalitate prin care putem investi în viitorul nostru este ca guvernul să înceapă să cheltuiască numai atât cât îşi permite", a spus Obama. Proiectul pe 2012 prevede majorarea cheltuielilor din transporturi cu 16% pentru modernizarea căilor ferate, aeriene şi rutiere. Mai mare cu 16% va fi şi bugetul alocat Departamentului Comerţului pentru impulsionarea exporturilor, iar investiţiile în tehnologie şi inovaţie vor creşte cu 1,3%. 

"Orice consolidare fiscală are impact negativ pe termen scurt."
Ionuţ Dumitru preşedintele Consiliului Fiscal din România

Cum vor fi afectaţi americanii

Proiectul lui Obama privind bugetul pe 2012 propune o îngheţare a cheltuielilor totale pe plan intern, mai puţin cele legate de Apărare, pentru care prevede o scădere cu 78 miliarde de dolari. Printre programele supuse reducerilor sunt unele pe care Obama le consideră cruciale, cum ar fi alocaţiile pentru dezvoltare destinate zonelor sărace. Proiectul prevede şi eliminarea a peste 5 miliarde de dolari din subvenţiile de stat pentru agricultură. Casa Albă vrea să limiteze plăţile directe către fermieri, acordate mai ales producătorilor de alimente de bază (cum ar fi porumb, soia sau bumbac), la maximum 30.000 de dolari pentru fiecare fermă. În plus, va fi redus numărul agricultorilor eligibili. 

Circa 30.000 de fermieri afectaţi

Dacă în prezent pot obţine subvenţii fermierii cu un venit brut anual de până la 500.000 de dolari, plafonul va fi coborât treptat la 250.000 de dolari, pe par­cursul a trei ani. Plăţile pentru companiile de asigurări care fac parte din programul federal de asigurare a recoltelor vor fi şi ele reduse cu 1,8 miliarde de dolari.

Potrivit secretarului pentru Agricultură, Tom Vilsack, măsura ar afecta circa 30.000 din cei 1,2 milioane de fermieri care primesc subvenţii. Tăierile afectează şi programele de conservare pentru terenurile agricole şi pentru regiunea Marilor Lacuri, împrumuturile şi alocaţiile pentru locuinţe în mediul rural şi bugetul Serviciului pentru Inspecţie şi Siguranţă Alimentară, care monitorizează produsele din carne, lapte şi ouă.

În schimb, Obama propune cheltuieli mai mari cu 15% pentru acordarea de ajutoare alimentare. În noiembrie, un număr-record de 43,6 milioane de americani (unul din opt) au primit bonuri alimentare, potrivit datelor guvernului federal. O altă propunere este reducerea cu 50% a asistenţei pentru încălzire destinată familiilor sărace. În plus, proiectul lui Obama include eliminarea facilităţilor fiscale pentru companiile din domeniul petrolier şi cel al cărbunelui.