Austeritatea îngroapă Irlanda

Retrogradarea ratingului de ţară al fostului Tigru celtic readuce în discuţie eficienţa tăierilor bugetare din Europa, puternic contestată peste Ocean. Vina pentru această retrogradare o poartă băncile irlandeze a căror situaţie este chiar mai proastă decât cea din apogeul crizei financiare globale.

Bursele europene au fost bântuite din nou de fantoma nesiguranţei după decizia de miercuri a agenţiei de evaluare financiară Standard and Poor's de a scădea ratingul Irlandei cu o treaptă, de la AA la AA-, cel mai mic nivel din 1995. Scăderea ratingului duce automat la o majorare a costurilor de finanţare de pe pieţe pentru guvern.

Citiţi şi:

Statele datornice se împrumută ieftin

E drept că Irlanda a reuşit ieri să vândă bonuri de trezorerie în valoare de 600 de milioane de euro, acţiune care s-a derulat mult mai bine decât precedenta, din urmă cu două săptămâni. Numai că asta nu a avut darul să aducă liniştea printre europeni, în rândul cărora persistă temerile potrivit cărora Irlanda s-ar putea transforma în următoarea Grecie.

Principalul aspect luat în calcul de S&P a fost costul ridicat al salvării băncilor irlandeze - evaluat iniţial la circa 80 de miliarde de euro, care se pare că va fi de cel puţin 90 de miliarde de euro. Un alt motiv de îngrijorare este datoria publică a Irlandei, care ar putea atinge 113% în 2012, de 1,5 ori mai mult decât media statelor din zona euro.

„Scăderea ratingului reflectă opinia noastră potrivit căreia costurile bugetare tot mai ridicate necesare sprijinirii sectorului financiar vor slăbi şi mai mult flexibilitatea fiscală a Guvernului pe termen mediu", a declarat analistul S&P Trevor Cullinan, care a avertizat că există riscul ca ratingul Irlandei să mai fie scăzut în perioada următoare.

Autorităţile de la Dublin au ripostat dur, apreciind că argumentele agenţiei sunt „greşite". Acestea susţin că recapitalizările ar putea ajunge la 90 de miliarde de euro doar în cazul unui scenariu extrem. Cea mai mare problemă o reprezintă Anglo Irish Bank, pe care statul nu reuşeşte să o redreseze în ciuda numeroaselor injecţii de capital şi a preluării creditelor neperformante.

Costul salvării de la faliment a Anglo Irish Bank s-ar putea ridica la aproximativ 25 de miliarde de euro, echivalentul a 15% din economia Irlandei. În ajutorul Dublinului a sărit şi ministrul canadian al Economiei, Jim Flaherty. Acesta a declarat că planul irlandez de salvare a sistemului bancar este unul solid, iar Dublinul a fost un lider al reformelor fiscale în Europa.

Înrăutăţirea situaţiei economice şi bancare din Irlanda, în pofida faptului că aceasta se numără printre primele ţări ce au recurs la măsuri de austeritate drastice, ridică din nou problema eficacităţii acestei metode preferată pe continentul european.

„Spirala morţii"

Mai ales că o privire atentă asupra celor mai afectate ţări arată că nu este vorba de o excepţie, chiar dacă analiştii irlandezi susţin că în mare parte criza este una locală. După ce valul de proteste a trecut, Grecia a făcut progrese mari în redresarea finanţelor publice, dar riscă să intre într-o „spirală a morţii", din cauza faptului că PIB-ul scade într-un ritm mult prea rapid, făcând aproape imposibilă redresarea fără falimente şi restructurări, apreciază „Der Spiegel". Şi în tot acest timp calmul social este doar aparent.

Noi tensiuni pot apărea oricând, în condiţiile în care în unele zone şomajul a ajuns la 70%, iar multe afaceri continuă să se închidă, ceea ce înseamnă în viitor şi mai puţine venituri bugetare.

Anularea tăierilor

După ce şi-a propus să reducă cheltuielile bugetare cu şase miliarde de euro în următorii doi ani, Guvernul spaniol a anunţat săptămâna trecută că va reveni asupra deciziei de a suspenda o serie de proiecte în 2011. Cum rata şomajului este în continuare la peste 20% - cea mai mare din zona euro - , premierul Jose Luis Zapatero vrea ca unele proiecte din infrastructură, în valoare de 500 de milioane de euro, să fie demarate totuşi anul viitor, pentru a le mai oferi o gură de oxigen întreprinzătorilor, dar şi şomerilor.

Totodată, Executivul a decis să mai prelungească cu încă şase luni acordarea unei sume lunare de 426 de euro celor care nu mai beneficiază de ajutor de şomaj.

Stimulente financiare

Analiştii agenţiei Moody's au avertizat guvernele europene că reducerile bugetare drastice ce au urmat crizei creditelor vor afecta negativ creşterea economică şi vor mări riscul ca acestor ţări să le fie retrogradat ratingul.

Perspectiva unei creşteri economice fragile a reprezentat „un factor important" în decizia de a scădea ratingul de ţară în cazul Greciei, Portugaliei şi Spaniei, au mai explicat analiştii Moody's. Cele mai mari economii europene, Germania, Marea Britanie şi Franţa, îşi vor menţine ratingul actual, în ciuda faptului că distanţa faţă de nivelul de retrogradare s-a micşorat.

Un adversar înverşunat al reducerilor bugetare este şi Guvernul american, un campion al stimulentelor financiare. Chiar dacă există critici şi la adresa acestei soluţii, ea îşi dovedeşte eficacitatea în unele sectoare, cum ar fi, spre exemplu, crearea sau salvarea a 3,3 milioane de locuri de muncă.

Potrivit unui studiu, pachetele de stimuli financiari promovate de preşedintele Barack Obama au prevenit căderea Statelor Unite într-o nouă recesiune în al doilea trimestru al acestui an.

Stiglitz: Europa riscă o nouă recesiune

Economia europeană riscă să cadă înapoi în recesiune, din cauza reducerilor de cheltuieli aplicate de guverne pentru tăierea deficitelor bugetare, a declarat recent la postul irlandez de radio RTE, economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie.

Guvernele din zona euro au luat măsuri pentru reducerea deficitelor bugetare sub limita de 3% din PIB impusă de UE după ce criza din Grecia, de la începutul anului, a erodat încrederea investitorilor în uniunea monetară.

„Pentru că atât de mulţi se concentrează în Europa pe cifra artificială de 3%, care nu este susţinută de nicio realitate şi care analizează doar o porţiune a situaţiei financiare, Europa riscă să aibă o dublă recesiune", avertizează economistul.

„Evident, Irlanda de una singură este prea mică pentru a determina ce se întâmplă în Europa ca întreg. Dar dacă Germania, Marea Britanie şi alte ţări puternice urmează această abordare de austeritate excesivă, şi Irlanda va avea de suferit", a subliniat Stiglitz.

Laureatul premiului Nobel a mai spus că nu se aşteaptă la consolidarea creşterii economice prea curând, din moment ce companiile continuă concedierile. „Problema este că nu ieşim rapid din această criză.

Ceea ce facem de fapt este să ne pregătim singuri o criză mai îndelungată, pe stil japonez, cu creştere economică slabă pentru o perioadă lungă de timp. Este îngrijorător că se vorbeşte despre un nou normal cu şomajul la 10%. Asta ar fi devastator", crede Stiglitz.