Ambasadorul agreat al Olandei: Aştept programare la Preşedinţie, dar pot să-mi fac munca

Ambasadorul agreat al Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, a declarat într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX că aşteaptă o programare la Preşedinţie, dar precizează că, între timp, poate să-şi facă munca, să vadă oamenii pe care este nevoie să-i vadă şi să fie, practic, activ profesional.

Matthijs van Bonzel precizează că a venit în România la sfârşitul anului trecut. El nu şi-a prezentat însă scrisorile de acreditare la Preşedinţie.
„Este corect, nu mi-am prezentat încă scrisorile. Aştept încă o programare", a subliniat Matthijs van Bonzel.

Citeşte şi:
Meciul dintre România şi Olanda continuă! Băsescu amână de câteva luni acreditarea ambasadorului olandez

Ambasadorul Olandei, pus la zidul tăcerii

Întrebat cine este de vină pentru că, la peste patru luni de la sosirea la Bucureşti, încă aşteaptă această întâlnire, diplomatul spune: „Este prerogativa oricărui şef de stat să primească ambasadori. Deci, asta este situaţia şi eu aştept invitaţia".

Pe de altă parte, ambasadorul spune că poate să-şi facă munca şi să fie practic activ profesional.

Patru cincimi din Parlament consideră că aderarea României la Schengen depinde de MCV

Matthijs van Bonzel mai spune că patru cincimi din membrii Parlamentului de la Haga consideră că sunt necesare două rapoarte consecutive privind MCV pentru a indica faptul că România şi Bulgaria sunt pregătite de aderarea la Schengen.

Întrebat ce le răspunde oficialilor români care au pus pe seama situaţiei politice interne complicate din Olanda opoziţia Guvernului de la Haga faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, diplomatul a precizat: „Dacă vă uitaţi la situaţia din Parlament, avem o largă majoritate care susţine această linie, respectiv că avem nevoie de raportul MCV ca un indiciu pozitiv că putem spune «Da» aderării României şi Bulgariei la Schengen.

Există o largă majoritate a parlamentarilor, cred că patru cincimi din parlamentari, care susţin poziţia Guvernului în acest caz, şi anume că sunt necesare două rapoarte consecutive privind MCV pentru a indica faptul că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen.

Deci, nu este doar o chestiune legată de coaliţia care susţine Guvernul, este dincolo de această coaliţie. Trebuie, ca Guvern, să ne convingem noi înşine şi apoi să mergem în Parlament şi să convingem Parlamentul".

Ambasadorul spune că după raportul MCV din iulie, Guvernul de la Haga va redacta o poziţie scrisă pe care o vom prezenta în Parlament, iar Legislativul va da un mandat Executivului înainte de Consiliul JAI din septembrie.

Nici România nu are ambasador în Olanda

Potrivit unor surse diplomatice, Matthijs van Bonzel se află în România, la post, din data de 2 decembrie 2011. El a fost primit la MAE, dar nu şi la Preşedinţie.

Partidul Laburist din Olanda, aflat în opoziţie, a cerut, luni, Ministerului olandez de Externe explicaţii în legătură cu amânarea acreditării ambasadorului olandez la Bucureşti, în contextul în care cercurile diplomatice cred că România blochează acreditarea pe fondul disensiunilor privind Schengen.

Conform regulilor de drept diplomatic, după sosirea la post se organizează primirea noului ambasador de către conducerea Ministerului Afacerilor Externe din statul acreditar în vederea prezentării copiilor scrisorilor de acreditare.

După prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare la MAE, diplomatul poate face vizite de curtoazie sau de lucru, însă nu va putea participa la recepţii oficiale şi nu solicită întrevederi cu şeful statului, membri ai Guvernului, Parlamentului, având statut de ambasador agreat. Ulterior, are loc prezentarea scrisorilor de acreditare către Preşedinţie, conform unor programări comunicate de serviciul de protocol al conducerii statului acreditar.

Nici România nu are ambasador în Olanda, misiunea diplomatică fiind condusă de însărcinatul cu afaceri a.i., Andrei Haţeganu. Ireny Comaroschi, fost ambasador al României la Budapesta, vorbitoare fluentă de limbă olandeză şi cu 19 ani de experienţă în diplomaţie, a primit la 29 noiembrie 2011 avizul comisiilor de politică externă ale Parlamentului pentru a pleca la post, la Haga. Decretul de numire a acesteia nu a fost încă semnat de preşedinte, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Administraţiei prezidenţiale.

Gunther Krichbaum : „Aderarea la Schengen depinde de România"

„Spaţiul Schengen e o realizare a proiectului european, deci intrarea României şi Bulgariei nu trebuie să fie amânată. Toate statele trebuie să se comporte într-o manieră europeană", a declarat, pentru „Adevărul", Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.

Accesul la Schengen ar fi posibil dacă s-ar ţine cont doar de criteriile tehnice, pe care România şi Bulgaria le-au îndeplinit deja. Dar mai e nevoie de progrese în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

„Tehnic, graniţa e sigură, dar nu putem vedea Schengen ca o problemă izolată. Trebuie să vedem în ansamblu statul de drept. La ce bun criterii tehnice dacă vameşii pot fi corupţi? De asta am vrut acel model de aderare în două etape pentru România şi Bulgaria. Olanda nu a fost de acord.
Poate vom reuşi să-i convingem. Totul depinde de raportul pe Justiţie din iunie. Depinde de România şi Bulgaria să ne dea veşti bune pentru a accelera ele însele procesul de aderare. Oricum, există întotdeauna un pericol să neglijăm unele aspecte ale situaţiei. Ni s-a întâmplat cu Grecia şi acum nu mai vrem să neglijăm nimic", a adăugat Krichbaum.