Ambasadorul Olandei, pus la zidul tăcerii

După războiul florilor şi blocajul pe Schengen, o nouă sămânţă de scandal apare în relaţiile dintre România şi Olanda. Ambasadorul trimis de Olanda aşteaptă de peste trei luni să fie primit la Cotroceni.

Primăvara a îngheţat relaţiile româno-olandeze. Noul ambasador olandez numit în România, Matthijs van Bonzel, aşteaptă de mai bine de trei luni să-i prezinte documentele de acreditare preşedintelui Traian Băsescu. Numai că, transmite Radio Netherlands, „şeful statului român nu a găsit timp să-l primească pe diplomatul olandez".

Potrivit cutumei diplomatice, un ambasador nou numit este primit să-şi prezinte scrisorile de acreditare în termen de 60 de zile de la sosirea sa în ţară, au explicat pentru „Adevărul" specialişti în relaţii internaţionale.

Surse din cercurile diplomatice susţin că tergiversarea are loc din cauza faptului că Olanda s-a opus aderării României şi Bulgariei la Schengen, pe motiv că nu ar combate eficient corupţia şi infracţionalitatea organizată. Până la ora închiderii ediţiei, nici Administraţia Prezidenţială şi nici Ministerul Afacerilor Externe din România nu au răspuns întrebărilor ziarului „Adevărul" cu privire la acest subiect.

Fără calitate oficială

Diplomatul Matthijs van Bonzel a sosit în România în luna decembrie a anului trecut, după încetarea mandatului ambasadoarei Tanya Van Gool. Numai că Van Bonzel devine oficial ambasador, reprezentând Olanda şi interesele acesteia în relaţia cu România, abia după ce-i prezintă preşedintelui României documentele de acreditare.

Din cauza faptului că întâlnirea cu şeful statului român nu a avut loc, Matthijs van Bonzel nu a putut participa în calitate de ambasador la întâlnirea premierului Mihai Răzvan Ungureanu cu ambasadorii din UE de pe 22 martie. A fost invitat de guvern să participe la întrunire doar pe baza statutului său diplomatic, a explicat pentru „Adevărul", purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. 

„Din respect, nu comentăm"

Ambasada Olandei la Bucureşti a confirmat pentru „Adevărul" că „ambasadorul Matthijs van Bonzel nu i-a prezentat încă scrisorile de acreditare preşedintelui Traian Băsescu", adăugând că este vorba despre o „prerogativă" a şefului statului. Totodată, ambasada a declarat că, „din respect pentru şeful statului român, nu va face comentarii pe marginea acestei situaţii".

Având în vedere că au trecut mai bine de trei luni de la venirea diplomatului olandez în România, Partidul Laburist din Olanda, aflat în opoziţie, i-a cerut explicaţii cu privire la situaţia creată ministrului olandez al Afacerilor Europene şi Cooperării Internaţionale, Ben Knapen. Şi preşedintele Camerei de Comerţ româno-olandeze din Bucureşti a discutat despre această problemă cu politicienii olandezi, transmite Radio Netherlands.

„Preşedintele a dat un semnal"

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a explicat că situaţia în care se află în prezent diplomatul olandez Matthijs van Bonzel comportă două aspecte. „Din punct de vedere tehnic, nu există nicio reglementare privind termenul în care preşedintele poate primi scrisorile de acreditare. Când vorbim de cele 60 de zile, ne referim la o cutumă diplomatică şi atât", a explicat acesta.

„Dacă ne aducem bine aminte, au existat şi ambasadori europeni, şi români care au fost nevoiţi să aştepte mai mult. E o naivitate să credem că preşedintele va da o explicaţie. Preşedintele a dat un semnal. Restul e comentariu politic", a adăugat Dan Dungaciu.

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române consideră că „e prea devreme să ne pronunţăm dacă aceasta este o poziţie unitară a României. Va trebui să aşteptăm şi să vedem dacă şi la nivelul celorlalte instituţii există aceeaşi poziţie". Potrivit lui, problema va apărea dacă preşedintele dă un mesaj şi alte instituţii vin cu alt mesaj.

Relaţii tot mai reci

Pe de altă parte, la 31 octombrie 2011, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul privind rechemarea lui Călin Fabian din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), însă până acum nu a fost numit un alt ambasador.

Relaţiile dintre România şi Olanda au devenit tot mai tensionate după ce oficialii olandezi s-au opus intrării ţării noastre în Schengen. Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu a acuzat Olanda că face „un abuz fără limite legat de un stat membru", întrucât printre condiţiile de aderare la Schengen nu se regăseşte şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Reacţia a venit în contextul poziţiei Olandei potrivit căreia intrarea României în Schengen este condiţionată de un raport pozitiv în vara acestui an privind MCV.

Tensiunile au apărut încă de anul trecut. În luna septembrie, camioane pline cu flori din Olanda, seminţe şi bulbi au fost oprite la graniţa dintre Ungaria şi România. Autorităţile române au declarat că au recurs la această măsură întrucât au apărut o serie de informaţii conform cărora produsele horticole ar conţine o bacterie periculoasă pentru sănătatea omului.

Imediat, eurodeputatul socialist olandez Thijs Berman a vorbit despre un război al lalelelor declanşat de România ca reacţie la refuzul Olandei de a accepta fie şi o aderare parţială a ţării noastre la spaţiul Schengen.

La mijlocul lunii februarie 2012 a fost sădită o nouă sămânţă de scandal. Eurodeputatul român Sebastian Bodu şi şeful europarlamentarilor polonezi din partea PPE, Jacek Saryusz-Wolski, le-au cerut, printr-o scrisoare deschisă, cetăţenilor din cele 12 state care au aderat la UE din 2004 să boicoteze toate produsele provenite din Olanda.

Apelul celor doi a venit ca urmare a atitudinii Partidului pentru Libertate (PVV) şi a lipsei reacţiilor guvernanţilor olandezi faţa de site-ul xenofob la adresa muncitorilor est-europeni. Site-ul PVV îndeamnă la depunerea de plângeri împotriva imigranţilor est-europeni în Olanda. 

Un diplomat de carieră

Matthijs van Bonzel s-a născut la Utrecht, la 15 februarie 1956. A urmat studii juridice la Universitatea din Utrecht şi un masterat în Drept la Universitatea din Michigan, SUA. În 1982 a devenit angajat al Ministerului olandez de Externe, iar între 2005 şi 2008 a fost ministru plenipotenţiar în cadrul ambasadei Olandei la Tokyo. În perioada 2008- 2011 a fost ambasador în Costa Rica, El Salvador, Honduras şi Panama.  La sfârşitul anului trecut a fost numit ambasador în România.

Ce spun foştii miniştri de Externe ai României

Fostul premier şi ministru de Externe al României, Petre Roman, crede că atitudinea preşedintelui Traian Băsescu aduce doar dezavantaje României. „Nu pot interpreta decât în rău gestul preşedintelui. O asemenea atitudine nu poate îndupleca Olanda să fie de acord cu aderarea României la spaţiul Schengen. În plus, şi alte ţări europene consideră gestul deplasat, profund nediplomatic. Am informaţia că o serie de ambasadori ai unor state UE şi-au manifestat deja solidaritatea faţă de colegul lor olandez", a declarat, pentru „Adevărul", Petre Roman.

„Reacţie absolut puerilă"

Un alt fost ministru de Externe, Adrian Cioroianu, este de aceeaşi părere.  „Este, din păcate, un semnal pe care n-am niciun fel de îndoială că olandezii l-au decodificat deja, în sensul unei răceli, ca să vorbim diplomatic, care nu ne face bine nici nouă, nici lor. Acest gen de reacţie, ca întârzierea camioanelor cu flori în vamă sau neprimirea ambasadorului este absolut puerilă şi, dat fiind atmosfera de fond din UE, nu ne avantajează deloc", a spus Adrian Cioroianu. Potrivit acestuia, România are motive să fie supărată pe încăpăţânarea olandezilor de a întârzia aderarea României la Schengen, dar fostul ministru crede că altul era terenul pe care trebuia să se manifeste ţara noastră.

Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE, susţine că gestul lui Traian Băsescu semnifică, în mod evident, răcirea relaţiilor dintre România şi Olanda.  „Este foarte clar nu numai gestul de a amâna acreditarea ambasadorului olandez, dar şi acela de a nu trimite la Haga un ambasador de mai bine de 6 luni. Asta înseamnă că raporturile dintre cele două state s-au degradat. Este un semnal în acest sens", a declarat Vasile Puşcaş. Acesta e convins că gesturile României nu au făcut decât să radicalizeze şi mai mult atât opinia publică, cât şi partidele parlamentare din Olanda.

O simplă întâmplare

La polul opus, Radu Carp, directorul Institutului Diplomatic Român, nu vede în amânarea acreditării ambasadorului Olandei decât o întâmplare.  „Eu nu aş da o interpretare politică, este mai degrabă o întâmplare că preşedintele nu a avut timp să-l primească pe ambasador. Dacă s-ar fi vrut un semnal politic, atunci s-ar fi refuzat agrementul", a declarat Radu Carp. Pe de altă parte, susţine acesta, este o practică de a se aştepta acreditarea mai multor ambasadori o dată. „Din 2005, de când e preşedinte Traian Băsescu, nu ştiu să fi fost o ceremonie pentru primirea unui singur ambasador. Acreditările ambasadorilor au fost colective", a mai spus Carp.

"Acest gen de reacţie, ca întârzierea camioanelor cu flori în vamă sau neprimirea ambasadorului este absolut puerilă.''
Adrian Cioroianu fost ministru de Externe