Alianţa ia faţa comuniştilor în Moldova

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rezultate-surpriză aseară la alegerile parlamentare din Republica Moldova. PLDM, condus de premierul Vlad Filat, a obţinut cel puţin 32%. Locul doi în sondajul Institutului Român de Evaluări şi Strategii (IRES) îl ocupă Partidul Comuniştilor, urmat de liberalii lui Mihai Ghimpu şi democraţii lui Marian Lupu.

Rezultatele celor două exit-poll-uri efectuate de Institutul Român de Evaluări şi Strategii (IRES) şi de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA, date publicităţii aseară la ora 21.00, după închiderea urnelor, arată că Partidul Liberal Democrat din Moldova a obţinut mare parte din voturi, având 34,4% (potrivit sondajului IRES), respectiv  32,2%, conform sondajului CBS-AXA.

Mai citeşte şi:

Moldovenii din Timişoara votează pentru schimbare: "Oamenii din Moldova s-au obişnuit cu răul"

Ruşii se leapădă de Voronin

Euronews : Moldova încercă să spargă cortina dintre Est şi Vest

Reuters: „Lipsa de credibilitate a sondajelor face greu de estimat rezultatul alegerilor din Moldova”

Conform IRES, locul doi în alegerea făcută de moldoveni îl ocupă Partidul Comuniştilor, cu 26%. Acelaşi partid a primit în sondajul CBS-AXA 33,8% din voturi, în timp ce democraţii au obţinut 10,2%, iar democraţii 14,10%. Celălalt sondaj - IRES - arată că democraţii ar fi obţinut 15,1%, iar liberalii 15,6%. În oricare dintre situaţii însă, Alianţa aflată în prezent la guvernare - PLDM, PL, PDM ar avea majoritatea de două treimi (61 de voturi din totalul de 101) în Parlament, necesară alegerii preşedintelui.

Alegerile parlamentare anticipate organizate ieri în Republica Moldova au fost provocate de incapacitatea actualului Legislativ de a alege preşedintele. Din iulie 2009, Alianţa pentru Integrare Europeană, formată din Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN), n-a reuşit să se pună de acord cu Partidul Comuniştilor asupra desemnării şefului de stat. 

Lungimea buletinului de vot, de aproximativ un metru, a fost motiv de distracţie pentru unii politicieni. Serafim Urechean, liderul Alianţei Moldova Noastră, şi-a măsurat cu buletinul de vot  nepoata, pe Anastasia. La fel de amuzat, Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, l-a folosit ca să măsoare talia unei ziariste.

Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova, a fost asaltat de jurnalişti când a mers la vot. Pentru câteva momente, Ghimpu şi-a pierdut soţia în mulţime. „Unde este doamna mea?", şi-a întrebat preşedintele angajaţii serviciului de pază care-l însoţeau. Zecile de jurnalişti şi bodyguarzi au provocat haos şi în secţia de votare. „Vă rog să nu distrugeţi sectorul!", a încercat să potolească mulţimea preşedintele comisiei electorale. Discursul lui Ghimpu a fost unul îndreptat "prieteneşte" către alegătorii comunişti. „Sunt nişte rătăciţi, dar sunt ai noştri", a spus Ghimpu.

Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu şi Liderul democraţilor, Marian Lupu

Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu şi Liderul democraţilor, Marian Lupu

Filat, de la biserică la vot

Premierul Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat, a declarat că, înainte de a merge la votare, a fost la biserică. Miliardarul moldovean Vlad Plahotniuc, candidat pe lista Partidului Democrat la alegerile parlamentare şi, totodată, unul dintre politicienii care luptă pentru fotoliul de premier, a venit la vot flancat de bodyguarzi. Întrebat de reporterul „Adevărul" dacă în viitorul Parlament va veni însoţit de pază, Plahotniuc a replicat: „Dacă deranjează, nu voi veni". Scrutinul a fost monitorizat de 3.354 de observatori naţionali.

Scenarii postelectorale

Milionarul Vlad Plahotniuc, numărul doi pe lista electorală a Partidului Democrat,  va tranşa asupra viitoarei coaliţii de guvernământ din Republica Moldova. Actuala Alianţă pentru Integrarea Europeană are foarte mari şanse să rămână la guvernare, în cazul în care, după alegeri, actualele componente ale coaliţiei de guvernământ - Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat  şi Alianţa Moldova Noastră - vor decide să refacă alianţa.

Soarta alegerilor va fi decisă de Partidul Democrat, al cărui lider este Marian Lupu, formaţiune condusă de facto de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc. În cazul unui eşec la negocierile cu foştii parteneri pentru obţinerea funcţiilor-cheie în stat, Partidul Democrat ar putea opta pentru constituirea unei coaliţii cu Partidul Comuniştilor (PCRM) al lui Vladimir Voronin.

„Viitoarea coaliţie de guvernământ din Republica Moldova va depinde de felul în care Vlad Plahotniuc va trata cu grupările economice şi financiare care stau în spatele PCRM, precum şi cu cele care sprijină Partidul Liberal Democrat a lui Vlad Filat", a declarat pentru „Adevărul" Arcadie Barbăroşie, director executiv al Institutului pentru Politici Publice.

Prezenţa la vot

Rata de participare la vot la alegerile din R. Moldova era de 54,95 la sută la ora 18.30. Pentru validarea scrutinului legislativ anticipat, este necesar votul a cel puţin o treime dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale.

La secţiile de votare din Moscova, Paris, Padova şi Bologna, buletinele de vot s-au epuizat până la ora 17.00. La sugestia Comisiei Electorale Centrale (CEC), moldovenii din diaspora au votat pe foi albe. Pe coală a fost trecut numele concurentului electoral ales şi s-a aplicat ştampila secţiei de votare.

Cea mai scumpă campanie din istorie

Conform datelor anunţate de Comitetul Electoral Central din Republica Moldova, partidele au cheltuit nu mai puţin de 2,85 milioane de euro pentru campania electorală din acest an. Suma este cea mai mare cheltuită în istoria campaniilor din această ţară şi de două ori mai mare decât cea anunţată la alegerile de anul trecut. Banii au fost daţi de cele 20 de partide şi 19 candidaţi independenţi înscrişi în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate. Niciun partid nu a raportat cheltuieli care să depăşească cifra de un milion de euro.
Partidele din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare, au investit în campanie 1,8 milioane de euro, de şase ori mai mult decât Partidul Comuniştilor, aflat în opoziţie, care s-a limitat la 270.000 de euro. Lider la capitolul cheltuieli este Partidul Democrat din Moldova, condus de Marian Lupu, cu 730.000 de euro. Pe locul doi s-a plasat Partidul Liberal-Democrat, al cărui lider este premierul Vlad Filat, cu 630.000 de euro. Dintre candidaţii independenţi, cel mai mult a investit în campanie omul de afaceri Gabriel Stati, 161.000 de euro. Cei mai puţini bani a scos din buzunar Mişcarea Romilor din Moldova, 69 de euro. Mai mulţi experţi afirmă că în rapoartele financiare ale concurenţilor electorali sunt incluse doar o parte din cheltuieli, fiind muşamalizate cifrele reale. Ion Preaşca

Separatiştii au rupt drapelul în satul lui Voronin


Grupările separatiste de la Tiraspol au blocat ieri satul Corjova, localitatea de baştină a lui Vladimir Voronin. Obişnuiţi să boicoteze alegerile, separatiştii, dar şi oamenii legii din Transnistria au încercat să împiedice alegătorii să meargă la vot. Pentru a evita conflictele din anii trecuţi, Comisia Electorală Centrală a decis să nu mai facă secţie de votare în localitate. Cei 1.300 de alegători au putut să voteze la o secţie aflată la doi km. „Au fost 200 de persoane, miliţieni, cazaci, militanţi separatişti. În drum spre secţia de votare am fost oprit de trei ori de miliţieni şi mi-au verificat actele şi portbagajul maşinii", a declarat Valeriu Mâţu, primarul din Corjova.

Toate intrările în sat au fost blocate de posturile mobile ale separatiştilor. Doi cazaci „au rupt steagul, l-au călcat în picioare şi au spus că nu are ce căuta drapelul Moldovei pe teritoriul lor", a declarat Ilie Coica, consilier local la Corjova.Reprezentanţii ONG-ului Promo-LEX au mai sesizat că în secţia de votare din Varniţa, raionul Anenii-Noi, urna a fost înlocuită cu mai multe cutii de carton, după ce cea sigilată s-a umplut cu buletine. ; Anastasia Nani, Stela Dănilă

Observatori români la alegeri

Alegerile au fost monitorizate şi de o delegaţie a Parlamentului European, formată din patru eurodeputaţi - Monica Macovei (PPE), Elena Băsescu (PPE), Cătălin Ivan (PSE) şi Laima Liucija Andrikiene (PPE). Monica Macovei, care conduce delegaţia de observatori ai PE, spune că este esenţial ca alegerile să fie corecte.

Cozi la secţiile de votare din România

Frigul şi ploaia de sfârşit de noiembrie nu i-au ţinut departe pe basarabeni de secţiile de votare. Mulţi au venit cu autocarele din oraşele din jurul Bucureştiului şi s-au aşezat la coadă, în faţa sediului ambasadei din strada  Aleea Alexandru. Aproape 8.000 de alegători moldoveni votaseră, ieri, până la ora 18.00 în cele opt secţii deschise în România pentru alegerile legislative anticipate.

Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a declarat pentru Hotnews că se poate vorbi de un record de participare, în condiţiile în care cea mai numeroasă prezenţă la vot a basarabenilor în România a fost de 5.000, în total. Cu trei ore înainte de închiderea urnelor, oamenii încă stăteau la cozi destul de lungi pentru a-şi exprima opţiunea. În ţara noastă, alegătorii moldoveni au avut la dispoziţie opt secţii de votare: două în Bucureşti - la sediul ambasadei şi la Secţia Consulară - iar celelalte la Iaşi, Galaţi, Timişoara, Braşov, Cluj şi Constanţa.

Procesul de votare s-a derulat fără incidente la toate secţiile din România. Sute de basarabeni din mai multe judeţe ale Moldovei au venit la Iaşi pentru a vota la secţia de la Consulatul Republicii Moldova. La Galaţi, 85 de persoane votaseră până la prânz, de două ori mai multe decât erau înscrise pe listele electorale permanente. Pentru a permite deschiderea de secţii de votare în afara misiunilor diplomatice, autorităţile de la Chişinău au modificat recent Codul Electoral. La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, mii de moldoveni stabiliţi în străinătate sau care se află legal la muncă nu au putut vota. Aceasta şi pentru că Partidul Comuniştilor, care se afla la putere, stabilise scrutinul într-o zi de muncă, la mijlocul săptămânii. Mai mult, comuniştii au refuzat să deschidă birouri electorale în exteriorul misiunilor diplomatice. Potrivit statisticilor neoficiale, între 500.000 şi un milion de cetăţeni moldoveni s-ar afla în străinătate.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite