VIDEO Alba-neagra cu amânarea Schengen

România şi Bulgaria nu vor fi primite în spaţiul Schengen în primăvară din cauza corupţiei. Vestea că ţara noastră este ţinută la poarta Schengen până va convinge Berlinul şi Parisul că nu pune în pericol frontierele externe ale UE a venit de la guvernanţii ungari.

Ministrul de Interne de la Budapesta, Sandor Pinter, a declarat, ieri, unui grup de jurnalişti străini aflaţi în Ungaria, că România şi Bulgaria vor fi primite în Schengen doar în momentul în care vor îndeplini 100% criteriile de aderare. O arată transcriptul discuţiilor purtate de Pinter cu jurnaliştii străini redactat de MAI ungar şi obţinut de „Adevărul". „Consider că, cel mai târziu până în luna iunie, trebuie să realizăm o declaraţie politică din care să rezulte ce sarcini mai trebuie îndeplinite de cele două ţări, care sunt termenele, pentru a putea modifica opinia Franţei şi a Germaniei", a declarat ministrul de Interne de la Budapesta, se arată în document. Oficialul a explicat că strict procedural evaluarea specialiştilor Schengen (care verifică mai ales îndeplinirea criteriilor de securizare a frontierelor române şi bulgare) va trebui discutată în Consiliul European.

Fără Berlin şi Paris, nicio extindere

„Cunoaştem punctul de vedere franco-german, dar există o succesiune de măsuri legislative, stabilite deja, pe care trebuie să le punem în aplicare", a admis Pinter. „Procedura în acest sens, este foarte clară: sunt 100 la sută necesare părerea şi votul tuturor statelor din spaţiul Schengen ca (România şi Bulgaria) să devină membre. Dacă această unanimitate nu poate fi atinsă, în mod firesc aderarea celor două state nu se va produce", a mai explicat ministrul ungar de Interne.

Citiţi şi:

Băsescu despre Schengen: Mă aşteptam ca Merkel sau Sarkozy să mă avertizeze

Teodor Baconschi despre amânarea aderării României la Schengen: Nu a fost confirmată oficial, nu văd niciun motiv pentru care să-mi dau demisia

Cu toate dovezile negru pe alb, ştirea difuzată mai întâi de „Deutsche Presse Agentur" (DPA) şi preluată de întreaga presă europeană, a fost negată de mai mulţi politicieni UDMR, care au susţinut că declaraţiile oficialului de la Budapesta au fost traduse greşit. „Ministrul maghiar de Interne a dat o declaraţie presei şi, întrebat ce se va întâmpla cu aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, a prezentat mai multe variante. Ministrul maghiar nu a spus, în niciun caz, că România şi Bulgaria nu vor adera, ci a prezentat mai multe scenarii", a spus preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Korodi Attila.

Budapesta, optimistă

Într-un comunicat remis „Adevărul", Ministerul de Interne de la Budapesta confirmă declaraţiile lui Sandor Pinter (redate mai sus) adăugând că  aderarea rapidă a României şi a Bulgariei la Schengen este o prioritate a Preşedinţiei ungare a UE. „Noi facem toate eforturile pentru a integra cele două state în spaţiul Schengen. (...) Indiferent de modul în care vor evolua lucrurile, Preşedinţia ungară a UE speră să predea ştafeta Poloniei cu capitolul extinderii Schengen finalizat satisfăcător".

În discuţia avută cu jurnaliştii străini la Budapesta, ministrul de Interne nu a ezitat să-şi exprime speranţa că povestea aderării la Schengen va avea un final fericit. „Sunt un om optimist, nu consider nimic, niciodată, ca pe o cauză pierdută. Se depun multe eforturi, atât în România, cât şi în Bulgaria, în interesul aderării la spaţiul Schengen. Colegii din poliţie, grănicerii s-au pregătit foarte mult în acest sens, au alcătuit sisteme de securizare, au fost pregătiţi profesional, pentru a putea îndeplini sarcinile ce derivă din aderarea la spaţiul Schengen", a precizat Pinter.

MAE ungar, de acord cu Internele

Mesajul său privind o previzibilă stagnare a extinderii Schengen a fost reluat şi de colegul său de Guvern, ministrul de Externe Zoltan Kovacs. Acesta a afirmat că „a luat cunoştinţă de scrisoarea semnată de omologii săi de la Paris şi Berlin şi că doreşte „să obţină un acord politic pe această temă... până în iunie, cu un calendar al măsurilor care trebuiesc luate de către cele două ţări". Mai optimist s-a arătat premierul de la Budapesta, Viktor Orban, care susţine că Preşedinţia ungară a Uniunii Europene „lucrează intens" pentru ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen în perioada mandatului său de şase luni.

Şeful Executivului a admis că este „dificil" pentru cele două state est-europene să adere la Schengen din cauza opoziţiei unora dintre statele membre, dar a promis că Ungaria va depune toate eforturile pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Oficiali europeni citaţi de „Neue Zuricher Zeitung" întăresc şi ei scenariul unei Românii lăsate la poarta spaţiului fără controale la frontieră cel puţin până în octombrie. „Termenul de aderare la Schengen (a celor două ţări estice), în martie 2011, nu mai este în discuţie. Opoziţia Germaniei şi Franţei au avut succes", susţin mai mulţi politicieni din cadrul Uniunii Europene sub protecţia anonimatului.

Agitaţie românească

Convins de eşecul intrării României în Schengen este şi senatorul UDMR Frunda Gyorgy. El susţine că preşedintele ţării, „ca reprezentant al politicii externe româneşti, are cea mai mare responsabilitate" pentru acest insucces. „Era o decizie aşteptată. E unul dintre eşecurile cele mai spectaculoase pe care România le-a avut în relaţia cu UE. E o responsabilitate care trebuie asumată", a apreciat şi preşedintele Comisiei de Apărare a Senatului, Teodor Meleşcanu (PNL).  În timp ce preşedintele Băsescu a declarat că nu cunoaşte declaraţia atribuită ministrului ungar de Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a amintit că legătura între monitorizarea pe Justiţie şi ridicarea controalelor la frontieră pentru România e artificială.

"Cel mai târziu până în iunie, trebuie să realizăm o declaraţie politică din care să rezulte ce sarcini mai are România."
Sandor Pinter ministrul ungar de Interne

Baconschi s-a răzgândit: nu are motive să demisioneze

În plin scandal legat de amânarea aderării României la spaţiul Schengen, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, face declaraţii contradictorii legate de demisia sa. După ce a spus că nu va avea nicio problemă să-şi depună mandatul, dacă premierul i-o va cere, ieri, şeful diplomaţiei şi-a schimbat poziţia, precizând că nu are niciun motiv să demisioneze întrucât Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi-a făcut temele în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen. „Ca minister, nu am nicio legătură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)", a susţinut Baconschi.

Declaraţiile lui Teodor Baconschi survin criticilor formulate de preşedintele Traian Băsescu, cel care le-a transmis miniştrilor că România nu poate denunţa unilateral MCV şi nici nu poate bloca aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, Bucureştiul fiind un susţinător al integrării europene a statelor din Balcani.

„Gafe peste gafe"

Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Attila Korodi, a declarat ieri că şeful diplomaţiei române nu poate fi tras la răspundere, întrucât amânarea primirii în Schengen ţine de MCV şi implică responsabilităţi pe zona justiţiei şi, în special, a Consiliului Superior al Magistraturii. Vicepreşedintele PDL Cezar Preda a susţinut şi el că eşecul revine întregii clase politice, Teodor Baconschi fiind un „bun diplomat". Potrivit liderului PDL, analiza trebuie făcută pe justiţie şi nu pe ceea ce a făcut MAE.

Fostul şef de stat Ion Iliescu a declarat că preşedintele Traian Băsescu şi ministrul Baconschi fac gafe peste gafe. El a precizat că semnalele unui eşec s-au conturat încă din toamnă, preşedintele francez Nicolas Sarkozy dând de înţeles că aderarea nu va avea loc în martie. „Ungaria a preluat acum preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi confirmă un asemenea punct de vedere", a mai spus Iliescu, citat de Mediafax.

Comportamentul guvernanţilor români nu a făcut decât să înrăutăţească relaţia Bucureştiului cu Uniunea Europeană, în loc să clarifice situaţia, a adăugat Iliescu. Fostul preşedinte a mai spus că România a găsit întotdeauna înţelegere la UE, actualul blocaj fiind cauzat de actuala putere care s-a dovedit a fi „iresponsabilă". ;Roxana Preda

În apărarea MAE

Vicepreşedintele PDL Cezar Preda susţine că eşecul intrării în Schengen revine întregii clase politice româneşti. El apreciază că Teodor Baconschi este un bun diplomat şi că vina ar trebui căutată nu la Ministerul Afacerilor Externe, ci în Justiţie.

Mustrări pentru Paris şi Berlin

Premierul de la Budapesta, Viktor Orban, denunţă criticile europene, în special ale Franţei, privind legea ungară a presei. „Da, este un început de rău-augur" pentru preşedinţia semestrială a UE, a admis şeful Executivului ungar. Premierul din ţara vecină, calificat drept un conservator cu puternice accente populiste, a pus imediat piciorul în prag protestelor venite din exteriorul ţării. „Nu stabilesc  francezii sau germanii conformitatea legislaţiei naţionale cu reglementările UE", a subliniat Orban. „Nu îmi pot imagina o situaţie în care să se spună că anumite aspecte ale legii ungare a presei trebuie schimbate în timp ce legi din alte ţări, din Franţa, Germania sau Danemarca, rămân neschimbate", a completat premierul. Efectul a fost cel scontat: Franţa a transmis că nu vrea să dea lecţii Ungariei.

Ungaria o lasă mai moale cu legea presei

Franţa şi Germania au criticat dur legea pentru ziariştii ungari

„Dacă Uniunea Europeană consideră necesară modificarea legii media, o vom accepta şi ne vom conforma. Suntem membri ai UE şi există reguli ale jocului", a declarat premierul ungar Viktor Orban, la o conferinţă de presă desfăşurată ieri , citat de agenţia Reuters şi preluat de presa din Ungaria. Luarea de poziţie intervine la o zi după ce purtătorul de cuvânt guvernamental Peter Szijjártó declarase că nu se pune problema modificării actului legislative. Orban a adăugat totuşi că legea presei ungare este în concordanţă cu reglementările asemănătoare ale unor state din Uniune cum ar fi Franţa, Germania sau Olanda.

La rândul său, ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a sugerat, la o conferinţă de presă ţinută în faţa ziariştilor străini, că nu exclude posibilitatea ca guvernul să modifice legea, informează AFP. Întrebat cum comentează recentele critici ale liderilor de la Paris şi Berlin pe această temă, Orban a subliniat că „nici o ţară nu are dreptul să critice ce face altă ţară, iar Guvernul francez trebuie să revină la realitate". În context el a menţionat faptul că, în Ungaria nu există o prevedere privind nominalizarea conducerii televiziunii publice de către guvern, aşa cum se întâmplă în Franţa, unde guvernul numeşte preşedintele televiziunii publice, şi alte state nu critică acest lucru. Mai mult, Orban spune că ţările care critică legea ungară vor trebuie mai întâi să îşi modifice acele paragrafe controversate din legile lor şi atunci „Ungaria va modifica şi ea legea".

Pe de altă parte, Orban a ţinut să spună că ce spune presa europeană despre lege, este „mai puţin important" pentru că este „dreptul jurnaliţştilor să scrie" şi să critice ce face un guvern, ci importantă este poziţia guvernelor naţionale, care exprimă poziţii politice. „Avem alte aşteptări de la guvernele naţionale", a spus Orban.

La întrebarea de ce a fost necesară adoptarea acestui document în preajma preluării mandatului preşedinţiei, lucru care a determinat un debut cu critici dure din partea Europei, Orban a catalogat drept „o greşeală tactică pe termen scurt" adoptarea acestui proiect înainte de începerea mandatului la cârma Uniunii.

<