Reţelele sociale pot fi nocive

Informaţiile postate de cei care accesează astfel de portaluri sunt folosite adesea de proprietarii acestora în scopuri comerciale. În căutarea disperată de profituri, proprietarii reţelelor de socializare se comportă ca nişte proprietari de oameni, ale căror profile le pot aduce venituri de zeci şi sute de milioane de euro.

O prietenă tocmai s-a întors din Veneţia şi îţi trimite o fotografie în care este imortalizată pe un pod având o gondolă pe fundal. O alta te invită să-i urmăreşti într-un videoclip propria interpretare a hit-ului Metallica „Nothing else matters". În rest, comentarii despre vreme sau urări pentru prietenii care îşi sărbătoresc ziua de naştere.

COSTURI ASCUNSE

Imposibil să nu fi recunoscut universul în mijlocul căruia îţi petreci câteva zeci de minute pe zi dacă eşti utilizator al reţelelor de socializare de pe Internet, precum Facebook, MySpace, Twitter, Hi5, LinkedIn - dacă e să vorbim de starurile internaţionale ale domeniului - sau replici româneşti de tipul Neogen sau Tpu. La o primă vedere, reţelele sociale te trimit cu gândul mai degrabă la o joacă virtuală decât la ideea de business. Dar orice joacă, fie ea şi virtuală, atunci când este făcută de sute de milioane de persoane, presupune o infrastructură care înseamnă costuri de zeci de milioane de dolari lunar. Din ce sunt acoperite ele dacă totul este gratuit?

Citiţi şi:

VIDEO Banii care nu se văd, dar se cheltuiesc pe internet

Impostorii reţelelor de socializare

Românii, printre cei mai mari fani Facebook şi Hi5, din Europa

Reţelele sociale au venituri din publicitate online şi vânzarea unor aşa-numite bunuri virtuale (de exemplu, poţi să-i faci cinste unui prieten cu o cafea virtuală pe care o plăteşti cu 10 cenţi reali însă). Ani la rând, au existat însă sceptici care au spus că reţelele sociale sunt un fel de balon de săpun care niciodată nu va genera suficienţi bani încât să-şi acopere costurile. Iar până acum au avut dreptate.

TOTALITARISM.COM

Totuşi, dificultăţile financiare ale reţelelor sociale sunt oarecum paradoxale, pentru că ele nu sunt nişte site-uri obişnuite, ci companii care ştiu totul despre tine. Şi dacă ar fi să parafrazăm clişeul potrivit căruia informaţia înseamnă putere, informaţia despre viaţa de zi cu zi a oamenilor este sinonimă cu totalitarismul.

Iar o astfel de forţă se află în mâinile proprietarilor de reţele sociale, precum Zuckerberg. „Reţelele sociale au devenit nocive pe parcurs; acum informaţiile postate de noi pot fi folosite în scopuri pe care nu ni le dorim", explică pentru Forbes România Karen Sternhaimer, doctor în sociologie şi profesor la Universitatea din California.

Fondatorii Facebook, Twitter sau Hi5 par să fie adepţii conceptului de „societate transparentă" al lui David Brin - unul dintre cei mai cunoscuţi autori SF americani. Brin propovăduieşte însă o transparenţă totală, în care şi privitorul este în postura de „privit". Dar, cu cât utilizatorii acceptă mai multă transparenţă cu atât „gloanţele" publicităţii sau ale vânzătorilor de bunuri virtuale pot să-şi nimerească ţinta. Fie că vrem sau că nu vrem, deja trăim într-o astfel de societate.

David Brin, autorul cărţii „Societatea Transparentă"

Oamenii cred deseori că poziţia mea pro transparenţă înseamnă de fapt contra intimitate. Greşit. Intimitatea este un lucru bun, de care oamenii au nevoie. Transparenţa trebuie să fie o mişcare militantă de sus în jos. Noi trebuie să insistăm ca elitele să ni se arate nouă, prima dată. Toţi ne temem de Big Brother. Dar şi el se teme de noi. Soluţia este să "priveşti privitorul". Să te uiţi înapoi. Să răspunzi supravegherii cu supra supraveghere.

Citiţi mai multe despre acest subiect în noul număr „Forbes România"

Mai puteţi citi în numărul 27 al revistei „Forbes România"

Profitul gheişei virtuale. Ghicitoare pentru adulţi: Ce industrie din România are 20.000 de angajaţi, ale căror venituri cumulate sunt de 25‑30 de milioane de dolari lunar? Răspuns: video chat pentru adulţi.

Câştigătorii Europei. Trei ani de criză au cernut adevăraţii câştigători din sistemul bancar european Santander şi BNP Paribas au găsit strategiile eficiente care le-au propulsat în prima ligă europeană.

Revenirea miliardarilor. Seceta de bogăţie de anul trecut s-a transformat într-un fel de Paradis al miliardarilor. Cea mai mare parte a celor mai bogaţi oameni de pe planetă şi-au mărit considerabil averile în ultimele 12 luni. Anul acesta, miliardarii lumii au o avere medie netă de 3,5 miliarde de dolari, o creştere de până la 500 de milioane de dolari în 12 luni.