Adevarul.ro

În locul elaborării de strategii coerente, guvernele care s-au perindat pe la conducerea ţării în ultimii 21 de ani au preferat să dezvolte teorii false şi fanteziste. Soluţiile propuse, bazate pe mituri, nu doar că n-au salvat sectoare vitale ale economiei naţionale, dar în multe cazuri au avut efecte profund negative.

Miturile salvatoare anunţă invaza de turişti străini, descoperirea de noi zăcăminte naturale, interesul maxim al investitorilor străini, multiplicarea fermelor de turbine eoliene, exporturi masive de cereale, adoptarea rapidă a euro ş.a.m.d., pentru a le enumera pe cele mai cunoscute. Toate sunt de fapt nişte baloane de săpun.

Mai citeşte şi:

Cine sunt vinovaţii pentru amenda uriaşă de la UE
Salariile bugetarilor, verificate la Bruxelles

1 GRÂNARUL EUROPEI ARE STOMACUL GOL

Mitul potrivit căruia „România este grânarul europei" este cel mai vechi din istoria noastră modernă, fiind vehiculat încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În realitate, producţia naţională de cereale n-a depăşit nici în cei mai buni ani 10% din totalul european, iar contribuţia la export s-a situat constant sub această valoare.

Deci n-am fost niciodată principala forţă agricolă continentală, şi nici nu există indicii care să demonstreze că am putea ajunge pe primul loc într-un viitor previzibil. La nivel mondial, România contează cu 1% din producţia agricolă totală, cu toate că potenţialul său este de zece ori mai mare.

2 FORŢĂ DE MUNCĂ  IEFTINĂ ŞI CALIFICATĂ

Această idee este prima amintită când vine vorba de avantajele competitive ale României pentru atragerea investiţiilor străine. Pe hârtie, forţa de muncă este de până la de trei ori mai ieftină în România decât în statele dezvoltate din Europa de Vest.

Cel puţin aşa rezultă dacă se compară salariul unui muncitor din Italia de 1.150 de euro lunar cu un român care este plătit cu 350 de euro, la o calificare similară. Diferenţele reale sunt mai reduse decât apar din calcule deoarece au crescut salariile, ca şi impozitele aferente, pentru că am ajuns să impozităm cel mai mult munca. În plus, productivitatea scăzută contribuie la nivelarea cheltuielilor cu munca vie.

3 TURISMUL,SALVAREA ROMÂNIEI

De 20 de ani de când turismul a fost declarat direcţie strategică pentru economia autohtonă, numărul românilor care aleg să-şi petreacă vacanţele mai ieftin şi în condiţii mai bune peste hotare este în creştere rapidă. În paralel, numărul turiştilor străini este în scădere. Din cauza infrastructurii deficitare, România este clasată pe locul 76 în topul mondial al competitivităţii în turism, după Azerbaidjan.

4 O ŢARĂ BOGATĂ ÎN RESURSE NATURALE

Resursele minerale se află în prag de epuizare. În prezent nu mai deţinem mari resurse naturale de materii prime din cauza exploatării iraţionale din ultimii 60 de ani. Rezervele confirmate de petrol sunt de 74 de milioane de tone, iar cele de gaze se ridică la 185 de miliarde de metri cubi. La o producţie de aproximativ 5 milioane tone de petrol şi 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, actualele rezerve se vor epuiza în următorii 15-20 de ani.

5 Eolienele ieftinesc curentul electric

Susţinătorii înfocaţi ai utilizării pe scară largă a energiei eoliene, solare sau geotermale, combinată cu biomasă şi biocombustibili vorbesc de investiţii de şapte până la  nouă miliarde de euro (cam cât pentru trei autostrăzi) în următorii ani, cu efect benefic asupra economiei. Ceea ce nu se spune sunt costurile mult mai mari pe care vor fi obligaţi să le suporte consumatorii finali.

6 INDUSTRIA, O MOVILĂ DE FIER VECHI

Lansat imediat după evenimentele din decembrie 1989 de către premierul Petre Roman, acest mit a avut un efect catastrofal asupra economiei naţionale. Fără a beneficia de sprijin real din partea statului foarte multe unităţi industriale s-au închis încă din anii 90. Reducerea aportului industriei la fomarea PIB până la aproximativ 30% a fost privită ca o modernizare a economiei, întrucât statele europene se bazează în cea mai mare parte pe sectorul serviciilor. Criza a readus în atenţia guvernanţilor importanţa industriei, care realizează în mare parte echilibrarea balanţei comerciale.

7 Euro, panaceul economiei naţionale

S-a spus că dacă ne-am fi aflat în zona euro am fi fost mai apăraţi de efectele crizei. Afirmaţia nu corespunde adevărului, economia fiind mult mai vulnerabilă în condiţiile lipsei de competitivitate. De altfel, problemele Greciei, Spaniei şi Irlandei s-au agravat după adoptarea monedei unice, care a condus la scăparea de sub control a creditelor. Un alt exemplu care demonstrează că nu moneda a jucat un rol esenţial este Polonia. Este singurul stat din cadrul UE care a evitat recesiunea fără a face parte din zona euro.

Mai puteţi citi în numărul 44 al revistei „Forbes România":

Expansiunea  Szasz. Fraţii Roland şi Orlando Szasz, proprietarii companiei Renania, investesc peste două milioane de euro pentru a-şi deschide birouri pe două pieţe concurenţiale, Germania şi China. O mişcare riscantă?

Departe de România. Au studiat în afara ţării şi asta le-a dat şansa de a se perfecţiona în domenii precum microbiologie, astrofizică sau fizica particulelor. Oportunităţile care li s-au deschis îi fac să nu-şi mai dorească să se întoarcă în România.

Falsa miză a salariului minim pe economie. Majorarea salariului minim nu duce la creşterea nivelului de trai şi produce efecte negative pentru economie. De aceea, negocierile privind creşterea salariului minim pe economie pentru 2011 sunt o pură demagogie.

Terenuri pe degeaba. Ce poţi face dacă ai 110 hectare de teren, în condiţiile unei crize a vânzărilor? Silviu Rotariu a luat o decizie aparent nebunească: dă terenuri gratis!

Miza pe valet. Olandezul Antoni Kuhnen a decis să revină la conducerea unui hotel din România, după cinci ani de pauză, cu o misiune precisă. Boutique-ul de lux Epoque trebuie să ajungă numărul unu pe nișa sa. Dificilă misiune.