Cine sunt vinovaţii pentru amenda uriaşă de la UE
0
Comisia Europeană a sancţionat România cu 10% din suma destinată subvenţiilor directe la hectar pentru 2007. Decizia de la Bruxelles vine după nereguli constatate la declararea suprafeţelor de teren agricol, dar şi din cauza plăţii întârziate a subvenţiilor.
Plăţile la hectar făcute cu întârziere şi uneori neconforme cu realitatea din teren au făcut ca, în urmă cu trei ani, România să fie pusă în situaţia de a pierde un sfert din finanţările de aproape 440 de milioane de euro aferente anului 2007. Cu toate acestea, autorităţile locale au obţinut amânarea activării clauzei de salvgardare, cu promisiunea că sistemul de plăţi va fi pus la punct.
Citiţi şi:
Preşedinţia UE, nesigură pe mâna Ungariei
Salariile bugetarilor, verificate la Bruxelles
„În urma progreselor făcute în îmbunătăţirea mecanismelor de control realizate în ultima parte a anului 2007, România a evitat activarea clauzei de salvgardare de către Comisia Europeană (care ar fi presupus o penalizare financiară de 25% din fondurile pentru agricultură) şi a obţinut în 2008 aplicarea procedurii normale de corecţie financiară folosită în cazul tuturor statelor membre UE", arată Roger Waite, purtător de cuvânt pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. În 2010 însă, România a fost penalizată cu 10% din cele aproape 420 de milioane de euro alocate achitării subvenţiilor pe hectar pentru deficienţele sistemului de plăţi.
România nu este singura ţară aflată în această situaţie. Şi Bulgaria a fost penalizată, cu 20 de milioane de euro, pentru plăţi neconforme la hectar, iar Grecia cu 210 milioane de euro - cea mai mare amendă primită. De altfel, România are ca termen finele lui 2010 pentru remedierea completă a sistemului de plăţi la hectar pus în practică prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Însă cum niciun termen nu este respectat de autorităţile locale, nici sistemul APIA nu va fi complet funcţional la finele anului. O recunoaşte actualul director general al APIA, Florin Faur, care spune că acesta „este realizat în proporţie de peste 90%, cu finalizare până la data de 10 februarie 2011".
Gherghelaş acuză „ingerinţe politice"
Cererile de plată disputate şi acum şi penalizate au fost depuse de beneficiari până în mai 2007, apoi verificate de autorităţile naţionale, iar plăţile au fost realizate abia între 1 decembrie 2007 şi 30 iunie 2008. Concret, banii de la Uniune au venit, însă s-au pierdut în „încâlcitul" Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS) a APIA prin care trebuiau atribuite plăţile pe hectar (prin LPIS - sistemul de identificare al parcelelor pe bază de ortoplanuri - şi prin GIS - sistemul de informaţii geografice). Astfel, doar din cauza deficienţelor sistemului, dar şi a greşelilor din cererile fermierilor, România este sancţionată la nivelul anului 2007 cu suma de 37,73 milioane de euro, spun cei de la Agenţia de Plăţi.
Sistemul de plăţi a fost creat în mandatul lui Gheorghe Flutur
Directorul APIA din perioada octombrie 2007 - ianuarie 2009, Dan Gherghelaş, spune că existau şi diferenţe între ceea ce declarau fermierii şi realitatea din teren. „Există hectare întregi pe care fermierii iau bani pe suprafaţă, fără ca însă să-i dea măcar o coasă, e posibil ca inspectorul să vadă terenul, să zică dom'le lasă-l aşa că nu mai vine supracontrolul şi, uite-aşa, ajungem iar la penalităţi", spune Gherghelaş. Întrebat cine crede că este vinovat pentru plăţile incorecte şi de ce nu i-a destituit pe funcţionarii care nu-şi făceau datoria, fostul oficial al APIA spune că sistemul moştenit era încă nefuncţional şi ingerinţele politice nu au făcut decât să amâne punerea la punct a acestuia în anii următori, după ce el nu a mai fost director. Spusele acestuia contrastează, însă, cu declaraţiile celor de la SIVECO, firma care a implementat sistemul IACS într-un an şi jumătate, şi care susţinea într-un comunicat de la acea vreme că „în România, complexitatea sistemului IT şi durata de implementare pot fi considerate un adevărat record, comparativ cu ceea ce s-a realizat în alte state din Europa".
În acelaşi timp, Gheorghe Flutur, ministru al Agriculturii în mandatul 2004-2006 (perioadă în care a fost realizat sistemul de plăţi), nu consideră că este vinovat şi spune că „degeaba căutăm vinovaţii până la Gheorghiu-Dej, important este doar faptul că în perioada în care am fost la conducerea instituţiei am reuşit să elimin toate «steguleţele» din agricultură înainte de integrare". În schimb, Decebal Traian Remeş, ministrul din perioada aprilie-octombrie 2007 (exact intervalul în care au fost depuse cererile pentru plata pe hectar şi s-a efectuat şi verificarea), nu a răspuns solicitărilor „Adevărul" de a clarifica lucrurile până la închiderea ediţiei. Următorul ministru din intervalul 2007-2008, în prezent Comisar European pentru Agricultură, Dacian Cioloş, este şi cel care a semnat cu cei de la Comisia Europeană planul de remediare a deficienţelor sistemului APIA, plan care ar fi trebuit să fie gata până la finele anului.
Unde s-au dus banii
Potrivit datelor transmise de APIA, suprafaţa pentru care s-a solicitat sprijin în anul 2007 a fost de 9,7 milioane de hectare din totalul suprafeţei agricole a României de circa 14,6 milioane de hectare. După controalele din teren, suprafaţa eligibilă pentru achitarea subvenţiei pe hectar a fost de doar 9,1 milioane de hectare. Abia după ce s-au aplicat penalizări sau sancţiuni, făcându-se şi excluderi de plată în funcţie de procentul de supradeclarare constatat la fiecare fermier, suprafaţa efectiv plătită a fost de numai 8,4 milioane de hectare.
Cum explică oficialii APIA diferenţele de suprafaţă? „Restituirea proprietăţilor s-a făcut într-o perioadă de timp foarte mare şi tranzacţiile cu terenuri nu sunt întotdeauna formalizate prin documente care să ateste amplasamentul sau nu sunt formalizate deloc, ele având loc numai pe baza unei înţelegeri verbale", declară ei.
Concret, a primit bani orice fermier care are o fermă cu o suprafaţă agricolă mai mare sau egală cu un hectar formată din parcele mai mari de 0,3 hectare. „Era de aşteptat să se înregistreze erori la sistemul de plată, era primul an în care România primea subvenţii pe suprafaţă după aderarea la Uniunea Europeană", spune Mihail Dumitru, fost ministru al Agriculturii în perioada decembrie 2009 - septembrie 2010. El adaugă şi faptul că rata de eroare a suprafeţelor declarate şi cele existente de fapt este şi acum mare, de circa 12%, în timp ce în restul ţărilor europene, care totuşi au o istorie ca state membre, este de doar 2%.
În ceea ce priveşte dimensiunea terenurilor „fără stăpân", Barna Tanczos, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, declara recent că doar 1% din terenul agricol al României, de 14,7 milioane de hectare, nu are proprietar. La nivelul întregii ţări, oficialii MADR spun că există 9,8 milioane de hectare de terenuri eligibile pentru acordarea plăţilor pe suprafaţă.
Bani pentru fermieri în 2010
În campania 2010, fiecare fermier va primi pentru fiecare hectar de teren agricol pe care îl deţine în proprietate sau pe care îl lucrează în arendă în jur de 166 de euro: circa 81 de euro din fondurile europene, la care se adaugă subvenţia de la bugetul de stat, de 85 de euro.
"Degeaba căutăm vinovaţii până la Gheorghiu-Dej, important este doar faptul că în perioada în care am fost la conducerea instituţiei am reuşit să elimin toate «steguleţele» din agricultură înainte de integrare."
Gheorghe Fluturfost Ministru al Agriculturii
"E posibil ca inspectorul să vadă terenul, să zică, dom'le, lasă-l aşa că nu mai vine supracontrolul şi, uite-aşa, ajungem iar la penalităţi."
Dan Gherghelaş director APIA (2007-2009)
"Era de aşteptat să se înregistreze erori la sistemul de plată, era primul an în care România primea subvenţii pe suprafaţă după aderarea la Uniunea Europeană."
Mihail Dumitru fost Ministru al Agriculturii
Toţi plătim „greşeala sistemului"
Parcelele fermierilor erau supradimensionate
Dacă autorităţile dau din colţ în colţ şi spun că vina e ori a predecesorilor, ori a sistemului, Comisia Europeană nu păsuieşte pe nimeni, iar România va trebui să facă faţă corecţiei financiare. Potrivit Regulamentului Comisiei Europene, sumele vor fi reţinute din plăţile viitoare pe hectar, în trei tranşe egale, respectiv în lunile ianuarie ale anilor 2011, 2012 şi 2013. Ceea ce înseamnă că agricultorii nu vor fi afectaţi, însă diferenţa de bani va fi suportată de la bugetul de stat, pe care îl alimentează contribuabili din toate categoriile, nu doar fermieri. Astfel, fondurile alocate Ministerului Agriculturii vor scădea proporţional cu tranşele. În acelaşi timp, o parte din bani urmează să fie recuperaţi de la fermierii care au declarat mai mult teren decât deţin. Ţinta celor de la APIA sunt judeţele cu relief colinar sau montan şi unde fărâmiţarea terenurilor ca urmare a restituirii proprietăţilor este foarte pronunţată, ca de exemplu Maramureş, Bistriţa Năsăud, Iaşi, Covasna, Braşov, Hunedoara şi Alba.
Mulţi, nu neapărat buni
Dacă angajaţii APIA au trecut deja printr-o reducere de posturi, de la 4.933 în august anul trecut la 4.510 în prezent, după aprobarea hotărârii de guvern care prevedea restructurarea Agenţiei, cel mai recent raport al Băncii Mondiale arată că până în 2014 Agenţia de Plăţi şi Invervenţii pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) ar trebui comasate pentru eficientizarea sectorului. În plus, există prea mulţi funcţionari a căror activitate se suprapune şi care creează costuri suplimentare bugetului.
Se încarcă comentariile...
