Românii dau jumătate din venituri pe taxe
0
La un salariu brut de 1.500 de lei pe lună, un angajat plăteşte 42,8% dări la stat. Banii rămaşi abia îi ajung de mâncare, întreţinere şi un plin de benzină. După ce-şi plăteşte impozitele directe, românul este taxat şi pentru consum. TVA şi accizele sunt principalele surse ale bugetului României.
La un câştig lunar brut de 1.500 de lei pe lună, românul îşi mai permite - după contribuţia la pensie, asigurarea de sănătate, şomaj, impozitul pe venit şi plata utilităţilor - mâncare de 400 de lei, un plin de benzină şi haine de 150 de lei.
Mai citeşte şi:
Impozitul forfetar, spaima vedetelor
Dacă este fumător, art trebui să se limiteze la patru pachete de ţigări pe lună, în cazul în care, mizând pe vreo primă miraculoasă, îşi amână pe ultima lună din an plata impozitului pe casă şi maşină. Dacă mai trebuie să cumpere şi bunuri pentru casă, sau îl bate gândul de vreo vacanţă, trebuie să renunţe definitiv la fumat şi să se apuce serios de cură de slăbire. Altfel, îşi face datorii.
Românul profilat într-un studiu realizat cu ajutorul consultanţilor fiscali de la Nexia International are un apartament de două camere, o Dacia Logan şi trebuie să-şi inhibe orice alte porniri consumiste în afara nevoilor de subzistenţă. Lucrurile nu se schimbă prea mult dacă venitul este mai mare. Potrivit Luminiţei Ristea, consultant fiscal la Nexia, cu cât rulăm mai mulţi bani, cu atât contribuţia la bugetul de stat creşte. Condiţia sine qua non este ca banii să fie „albi".
„Când venitul este mic (ceea ce se poate spune, din păcate, despre majoritatea românilor), multe nevoi sunt imposibil de îndeplinit altfel decât pe datorie. Când venitul este mare, la fel este şi consumul taxat prin impozitele indirecte, deci şi încasările la buget", spune reprezentanta Nexia.
Cu alte cuvinte, în cazul unui venit mai mare impozitarea directă nu aduce semnificativ mai mulţi bani la bugetul statului, mai ales ca urmare a cotei unice. Dar contribuţia pe partea de impozite indirecte - TVA sau accize - este mult mai mare, fiind influenţată de satisfacerea mai multor nevoi de consum.
Consumul ridicat a impulsionat creşterea economică a României în perioada 2007-2008, dar a început să se comprime odată cu criza economică. Încasările bugetare au fost influenţate, la rândul lor, de această evoluţie. Astfel, veniturile fiscale au scăzut cu 6,9% în 2009 faţă de 2008, cel mai mult reducându-se încasările din TVA.
Povară mică, după buget
Potrivit Eurostat, povara fiscală în România era, în 2007, de 29,4% din PIB, cu 8,6% sub media UE. Cu alte cuvinte, nivelul taxării la noi era cel mai scăzut din UE şi semnificativ mai mic decât în ţările vecine - Bulgaria (34,2%) şi Ungaria (39,8%). Dar lucrurile stau altfel dacă le privim din perspectiva standardului puterii de cumpărare (PPS în rapoartele Eurostat).
Există încă diferenţe considerabile între statele UE în privinţa mediei veniturilor, chiar şi când se face ajustarea nivelurilor de preţ. Astfel, veniturile în România sunt la nivelul de 3.526 PPS pe locuitor, iar în Bulgaria de 3.871 PPS pe locuitor, reprezentând, în 2007, sub o cincime din ratele înregistrate în Marea Britanie, Cipru, Irlanda, Austria, Olanda şi Germania.
Biroul european de statistică arată însă că structura impozitelor în România iese în evidenţă din mai multe puncte de vedere. Astfel, ţara noastră are a patra dependenţă de impozitele indirecte din UE, după Bulgaria, Cipru şi Malta. Concret, acest tip de impozite contribuie cu 43,4% din totalul veniturilor fiscale, faţă de media UE de 38,4%. Totodată, ponderea contribuţiilor sociale se ridică la 33,6%, faţă de o medie UE de 29,5%. Ca urmare a acestei structuri, ponderea TVA în totalul încasărilor fiscale în 2007 a fost a treia ca mărime din Uniune.
Cu speranţa la tribunal
Potrivit avocaţilor, oamenii s-au cam săturat să înghită tot felul de taxe şi impozite născocite de autorităţi şi apelează din ce în ce mai des la instanţă, pentru a contesta anumite prevederi fiscale. Românii au atacat, în ultimii doi ani, de la cuantumul taxei de poluare până la indemnizaţia datorată de stat pentru mamele de gemeni sau tripleţi. Şi au câştigat, în cele mai multe cazuri.
Dinu Petre, partener la casa de avocatură Cunescu, Balaciu şi Asociaţii, spune că cel mai des se contestă cuantumul unui impozit sau al unei taxe, urmat de impozitul în sine. Însă primul lucru pe care îl poate face un contribuabil nemulţumit de suma unui anumit impozit este să amâne decizia de impunere. „În 30 de zile de la anunţarea sumei poţi face contestaţie la Ministerul Finanţelor Publice.
În cazul în care instituţia nu-ţi dă dreptate, apelezi la instanţă", arată avocatul. Dar apelul la tribunal nu înseamnă că omul poate să conteste taxa propriu-zisă, ci doar suma de plată. „Dacă vrei să ataci textul legii, poţi să o faci doar invocând excepţia de neconstituţionalitate şi este puţin mai complicat", mai spune specialistul. El adaugă că în cazul în care actul normativ este emis de o autoritate publică se poate ataca în contencios administrativ.
Firmele pierd zile în şir la ghişeu
Firmele româneşti fac 113 plăţi pe an, din care cea mai mare parte sunt contribuţii sociale, potrivit unui studiu publicat la sfârşitul lunii noimebrie a anului trecut. România plăteşte de patru ori mai multe impozite faţă de media globală, iar un antreprenor pierde 202 ore pe an stând la cozi pentru a-şi plăti birurile către stat.
În condiţiile în care statul a eliminat, în 2009, 42 de taxe parafiscale şi a comasat alte 147, ţara noastră se plasează pe ultimul loc în UE la mărimea fiscalităţii. Mai mult, România se clasează pe locul 149 din 183 de economii analizate în ceea ce priveşte uşurinţa plăţii impozitelor, a taxelor şi a contribuţiilor, arată raportul Paying Taxes 2010, realizat de PricewaterhouseCoopers şi Banca Mondială.
România este în uşoară scădere faţă de ediţia din 2008, când se clasa pe locul 146. Asta în contextul în care 45 de state din întreaga lume au simplificat modalităţile de plată a taxelor, cu 25% mai multe decât în 2008.
Vacanţele, coaforul şi mobilul, servicii de lux
Recesiunea a modificat comportamentele de consum, astfel că majoritatea românilor au ales să renunţe la o serie de servicii pentru a-şi acoperi cheltuielile curente. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), românii nu şi-au mai dus, în 2009, automobilul sau maşina de spălat la reparat. Au rărit vacanţele sau ieşirile la restaurant şi au vorbit mai puţin la telefon. INS arată, prin cifre, că serviciile au tras cel mai mult economia în jos, respectiv cu 3,3%, în condiţiile în care ponderea acestora la formarea PIB a depăşit 50%.
În studiul Nexia nu este cuprinsă şi factura la energie electrică, în case se înglobează unul dintre cele mai ridicole biruri: taxa radio-TV. Consultantul fiscal Luminiţa Ristea spune că această taxă „parazitează" sistemul fiscal din România.
„Taxa nu este inclusă în Codul fiscal, fiind mult mai puţin transparentă, şi reprezintă de fapt surse de finanţare a Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi a Societăţii Române de Televiziune (SRTV)", spune Ristea. Ce nu ştiu multe firme din România este că nu mai sunt obligate să plătească taxa radio-TV. Înalta Curte de Casaţie şi Justite (ICCJ) a respins recursul formulat de Guvern şi de SRR în procesul intentat de o firmă din Cluj pentru anularea taxei. Decizia ICCJ a fost publicată miercuri, 14 octombrie 2009, în Monitorul Oficial şi - începând cu această dată - a devenit general-obligatorie la nivel naţional. În luna septembrie 2008, firma WEB Consult SRL a apelat la serviciile unei societăţi de avocatură pentru a contesta în instanţă plata taxei radio-TV.
Deşi nu desfăşura nicio activitate şi, teoretic, nu trebuia să aibă cheltuieli, pe adresa sediului social au început să sosească facturi şi somaţii de plată pentru această taxă. Multe firme au primit, în aceeeaşi perioadă, facturi similare. În urma procesului, aceste texte normative au fost considerate nelegale de către instanţă. Astfel că „persoanele juridice care nu deţin mijloace tehnice de recepţionare a informaţiei radio-TV nu vor mai fi obligate să achite taxa instituită de lege pentru aceste servicii", conchide consultantul fiscal.
Accizele, motiv de îngrijorare
Accizele la tutun, benzină şi motorină au un calendar de aliniere graduală cu cele aplicate în UE. În afara cursului de schimb, mai mare cu 14% decât cel valabil pentru 2009, creşterea cuantumului accizei va scumpi, în medie, cu 5% carburanţii şi cu peste 20% ţigările în 2010.
Se încarcă comentariile...
