Măsurile anticriză ale lui Boc, paralele cu realitatea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Emil Boc îi explică unei sindicaliste de la Cartel Alfa care sunt priorităţile Guvernului în vremuri de criză
Premierul Emil Boc îi explică unei sindicaliste de la Cartel Alfa care sunt priorităţile Guvernului în vremuri de criză

În timp ce statele UE au convenit asupra încheierii programelor anticriză, premierul român anunţă măsuri amânate şi ineficiente pentru mediul de afaceri. Despre neimpozitarea profitului reinvestit s-a vorbit nouă luni până la aplicarea lui efectivă. Şi cu toate acestea, firmele vor ocoli aşa-zisa facilitate, spun experţii fiscali.

În aceeaşi zi în care premierul Emil Boc prezenta Parlamentului un plan reîncălzit de măsuri anticriză, la reuniunea Consiliului ECOFIN de la Bruxelles (întâlnire a miniştrilor de Finanţe) se convenea asupra unei strategii de renunţare la aceste măsuri.

Mai citeşte şi:

Boc: Nu trebuie să cerem mai mult decât poate economia în acest moment

„Dacă rămân în vigoare prea mult, ele ar putea împiedica procesul de corectare a diferitelor sectoare de activitate, prin denaturarea semnalelor cu privire la preţuri şi costuri şi prin introducerea unor stimulente greşite", se arată în raportul ECOFIN.

Cu alte cuvinte, măsurile anticriză şi-au cam trăit traiul în statele UE şi, pe măsură ce economia dă semne de revenire, acestea ar putea avea efecte negative asupra unor sectoare, precum cel bancar, industrial sau al forţei de muncă. Retragerea programelor de susţinere a industriei auto, aşa cum este „Rabla", vor fi primele eliminate.

Miniştrii de Finanţe ai blocului comunitar au mai convenit asupra faptului că fiecare ţară are specificul ei, iar încetarea programelor anticriză s-ar putea produce defazat în unele state membre. „Pe baza ultimelor prognoze ale Comisei Europene cu privire la evoluţia economică, retragerea măsurilor va avea ca dată-reper mijlocul lui 2010, având în vedere decalajul istoric între scăderea şomajului şi reluarea creşterii economice", se mai arată în document.

Discursul public autohton este paralel cu ceea ce se întâmplă la nivel european. Şeful Executivului de la Bucureşti anunţă săptămânal reforme, însă multe dintre ele întârzie de un an. Ungaria, Polonia sau Cehia au început să aplice măsuri anticriză din 2008. Înainte de concluzia dureroasă a celor de la BERD, care spuneau că autorităţile aplică măsuri „imaginare", semnalul a fost tras, într-un acord mult prea fin pentru urechile celor din Executiv, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„La politica fiscală există un risc de abatere, în contextul discuţiilor nesfârşite privind programe imaginare anticriză", spunea şeful băncii centrale cu ocazia prezentării primului raport trimestrial asupra inflaţiei din acest an.

„Facilitate" inutilă

Măsura neimpozitării profitului reinvestit - cerută insistent de mediul de afaceri - a fost anunţată de Boc, pentru prima oară, în ianuarie 2009, cu aplicabilitate din trimestrul al doilea al anului trecut. Însă până la aplicarea efectivă au trecut nu mai puţin de nouă luni. Astfel, această aşa-zisă facilitate a fost introdusă pentru ultimul trimestru din 2009 şi întregul an 2010.

Potrivit experţilor fiscali, scutirea permite unui contribuabil plătitor de impozit pe profit să achiziţioneze un activ (dintr-o listă specifică şi restrânsă de active) şi, în acelaşi timp, să-şi reducă datoria cu impozitul pe profit calculat la nivelul de 16% din investiţia făcută. Consultantul fiscal Alex Milcev, de la Ernst&Young, spune că facilitatea se poate aplica presupunând că firma a avut un profit cel puţin egal cu valoarea investiţiei. „Această condiţie fiind întrunită, contribuabilul poate să-şi păstreze acei 16% şi să-i folosească în activitatea sa", explică Milcev.

Ceea ce se spune mai puţin, însă, este că această „scutire" poate fi extrem de scumpă pentru contribuabil. De ce? „În primul rând, pentru că el va trebui să-şi constituie o rezervă din profit, echivalentă cu valoarea investiţiei, care nu poate fi distribuită acţionarilor sau asociaţilor", spune Milcev. De fapt se poate distribui, însă cu preţul plăţii a aceloraşi 16% cu penalităţi, din data constituirii rezervei până la data acelei distribuţii. Expertul fiscal atrage atenţia că penalităţile curg la peste 36% pe an.

„Am putea spune aici că această condiţie are un oarecare sens economic, întrucât facilitează «păstrarea» resurselor în companie şi folosirea lor în scopuri productive. De pildă, în loc să meargă la asociaţi sau acţionari să se îndrepte spre consum", adaugă Milcev.

Însă facilitatea este greu abordabilă de firme şi pentru că activul cumpărat (de pildă, o maşină de 10.000 de euro) are valoare fiscală zero. Adică el nu poate fi amortizat fiscal şi, dacă e vândut, venitul recunoscut ca urmare a tranzacţiei este şi profitul fiscal. „Se pune întrebarea: merită această amortizare conservarea pe termen nelimitat a unor resurse în companie? Dupa părerea mea, pentru cei mai mulţi dintre contribuabili răspunsul va fi «nu»", conchide reprezentantul Ernst&Young.

Firmele, cu ochii-n soare

Rambursarea datoriilor către companii este mult întârziată. Firmele care au TVA de recuperat au fost lovite de două ori: şocul scăderii comenzilor a fost dublat de întârzierea statului în a le plăti taxa. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, declara săptămâna trecută că firmele care au făcut lucrări de reabilitare la şcoli şi nu şi-au încasat banii de la Guvern de aproape doi ani nu vor primi prea curând sumele de la stat.

 Videanu a motivat întârzierea prin faptul că lucrările s-au făcut fără acoperire bugetară. Potrivit lui Videanu, la nivel naţionl exis­­tă aproximativ 4.000 de fir­­­­­­me de construcţii care au făcut lucrări la şcoli şi nu şi-au primit banii. În plus, Ministerul Finanţelor a redus semnificativ din acest an plafoanele până la care autorităţile locale pot face împrumuturi.

" Se poartă discuţii nesfârşite privind programe imaginare anticriză. "
Mugur Isărescu
guvernatorul BNR

" Cele mai multe companii nu vor apela la neimpozitarea profitului reinvestit ."
Alex Milcev
consultant fiscal Ernst&Young

Modelul georgian dă clasă guvernanţilor români

Economia Georgiei, deşi nu a fost total scutită de criza economică, înregistrează progrese remarcabile. Mare parte din măsurile care au ridicat ţara ţin de fiscalitate: impozit pe profit de 15%, impozit pe venit de 20%, impozit pe proprietate de până la 1%, TVA de 0% pentru domeniile financiare şi de sănătate, eliminarea contribuţiilor sociale, a impozitelor pe dividende ale companiilor listate la bursă şi a impozitelor pe dobânda aferentă depozitelor bancare.

Ca urmare a acestor reforme, sumele colectate la bugetul statului au crescut de la 15% în 2003 la 30% în 2008.Po­­­­­­­­­­­­­­­­­­trivit unui sondaj realizat de CESifo în toamna anului trecut, măsurile de combatere a recesiunii adoptate de România au fost evaluate, pe o scară de la 1 la 9, cu nota 1,3.

Punctajul a rezultat în urma centralizării opiniilor a 12 economişti români, chestionaţi de prestigiosul institut german de cercetare economică. Singura ţară din Europa cu o clasare mai slabă este Letonia, cu nota 1, iar la nivel mondial doar Bolivia, Guatemala şi Venezuale au obţinut evaluări inferioare.

Ungaria şi Polonia nu au pierdut vremea

Dificultăţile cu care s-a confruntat Ungaria de la începutul crizei economice au determinat autorităţile de la Budapesta să consolideze politicile fiscale. Acestea au decis să majoreze TVA de la 20% la 25%, pentru a-şi creşte încasările bugetare.

Ca o compensaţie, contribuţiile de asigurări sociale (CAS) au fost reduse substanţial, la fel şi impozitul pe venit. Acesta va fi redus suplimentar şi în acest an. Guvernul Boc, într-o continuă campanie electorală, a decis să păstreze nivelul cotei unice şi al TVA-ului, dar să majoreze contribuţiile de asigurări sociale cu 3,8%. Rezultatul: creşterea muncii la negru, dar şi stimularea şomajului. O altă ţară care a prevăzut vremuri grele pentru populaţia activă a fost Polonia, care a decis la rândul ei reducerea CAS.

Executivul de la Bucureşti a mai luat o decizie controversată anul trecut: introducerea impozitului minim, pentru combaterea evaziunii fiscale. Potrivit datelor oficiale, peste 133.000 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea în 2009, în creştere cu 1.009,6% faţă de 2008. Toate aceste măsuri, în combinaţie cu recesiunea, au sporit evaziunea fiscală. Ca şi în cazul neimpozitării profitului reinvestit, despre eliminarea impozitului minim se vorbeşte din vara anului trecut. Şi fiindcă tot nu a reuşit să reducă evaziunea, autorităţile vor să cosmetizare acest bir. Astfel că la impozitul forfetar se lucrează deja de mai bine de trei luni, iar misterul încă planează asupra datei de intrare în vigoare.

Guvernul de la Varşovia a concentrat pachetul anticriză pe măsuri construite astfel încât să-i ajute pe angajaţi şi angajatori să traverseze mai uşor criza: ore de muncă flexibile, angajări pe perioadă determinată sau subvenţii pentru trainingul angajaţilor. Afacerile în dificultate au primit asistenţă guvernamentală, dar şi sprijin financiar pe o perioadă de doi ani. Pachetul de măsuri a primit suportul mediului de afaceri, dar şi al sindicatelor. Măsurile de relaxare fiscală luate de Polonia, deşi au contribuit cu peste trei procente la creşterea deficitului bugetar, au fost apreciate de experţii FMI ca fiind cheia evitării recesiunii pe care România o trăieşte din plin.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite