Franţa şi Germania se ceartă, Europa plăteşte

Nicolas Sarkoky, preşedintele Franţei, şi Angela Merkel, cancelarul Germaniei

Cele mai mari şi mai puternice state din Uniunea Europeană, Germania şi Franţa, nu reuşesc să ajungă la un acord privind gradul de implicare a Băncii Centrale Europene în strategia de soluţionare a crizei datoriilor. Între timp, statele europene se împrumută tot mai scump şi riscă să nu-şi mai poată efectua plăţile.

Divergenţele dintre Germania şi Franţa, cele mai mari economii europene, au consecinţe tot mai acute asupra celorlalte state comunitare. În timp ce Parisul şi Bruxelles-ul se ceartă pe rolul Băncii Centrale Europene în rezolvarea crizei, celelalte state găsesc tot mai greu finanţare, iar investitorii cer dobânzi tot mai mari pentru a împrumuta guvernele.

Pentru că se numără printre ţările privite cu neîncredere de pieţe, Franţa cere o intervenţie mai puternică din partea Băncii Centrale Europene (BCE) pe piaţa de obligaţiuni guvernamentale. Din cauza riscurilor prezentate de economia franceză, puternic expusă pe Grecia, statul şi-ar putea pierde ratingul de ţară („AAA“, cel mai bun posibil) şi, astfel, s-ar împrumuta la dobânzi şi mai ridicate.

„Rolul BCE este de a asigura stabilitatea euro, dar totodată şi stabilitatea financiară a Europei. Avem încredere că BCE va lua măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea financiară a Europei“, a declarat Valerie Pecresse, purtătorul de cuvânt al guvernului francez.

Francois Baroin, ministrul de Finanţe de la Paris, a reiterat poziţia Franţei vizavi de mecanismul de funcţionare a fondului de urgenţă al UE (Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară – EFSF) şi a cerut încă o dată ca acesta să obţină avizul pentru a funcţiona ca bancă – propunere la care Berlinul se opune categoric.

O astfel de mişcare ar permite fondului să se împrumute de la BCE şi, la rândul lui, să împrumute state sau bănci comerciale.

Însă Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a anunţat că Berlinul nu va accepta un astfel de scenariu, susţinând că normele europene interzic acest lucru.

„Felul în care interpretăm tratatele este că BCE nu poate rezolva aceste probleme“, a explicat Merkel.

Singura modalitate de a recâştiga încrederea pieţelor este implementarea reformelor economice stabilite şi construirea unei uniuni politice mai strânse prin modificarea tratatelor europene, a adăugat cancelarul german.

La rândul lor, oficialii BCE resping ideea ca instituţia să devină creditorul de ultimă instanţă al Uniunii, susţinând că este datoria guvernelor să rezolve criza datoriilor prin măsuri de austeritate şi reforme.

Problemele cu care se confruntă zona euro se extind cu repeziciune şi către statele considerate până recent sigure. Austria, Finlanda, Olanda, Franţa, Belgia şi chiar puternica Germanie (cea mai mare şi mai performantă economie europeană) sunt nevoite să plătească mai mult pentru a se împrumuta, după ce investitorii devin din ce în ce mai temători faţă de viitorul economiei Uniunii Europene.

În întregul bloc comunitar, investitorii au început să vândă masiv obligaţiunile guvernamentale europene deţinute, în afară de obligaţiunile germane, care au înregistrat însă şi ele o uşoară creştere a dobânzilor. Fenomenul este pus de analişti pe seama rezultatelor slabe privind evoluţia economiei europene în cel de-al treilea trimestru (o creştere de numai 0,2%).

Managerii de fonduri de investiţii şi traderii numesc ziua de marţi „cea mai îngrijorătoare zi de până acum în criza datoriilor din UE".

„Pieţele îşi pierd răbdarea şi se aruncă direct la jugulară, adică ţările centrale, şi nu cele periferice", a declarat Neil Williams, economist-şef al fondului de investiţii britanic Hermes, citat de „Financial Times".

Situaţia în care se află acum statele europene arată cum de la cuvântul „contagiune" (folosit pentru a descrie teama investitorilor de extinderea crizei dintre periferie către statele centrale) s-a ajuns deja la folosirea cuvântului „pandemie", scrie presa internaţională. În plus, fenomenul observat marţi ar putea arăta că „fuga" investitorilor a început deja.

BCE a cumpărat masiv obligaţiuni guvernamentale ale statelor cu probleme din zona euro pentru a duce în jos costurile de împrumut, ajunse la cote-record. Imediat, dobânzile Italiei au scăzut. Pe pieţele de obligaţiuni guvernamentale europene s-a observat o relaxare a presiunii uriaşe din ultimele zile. Dobânzile cerute de investitori pentru a împrumuta Italia au scăzut sub 7% (prag atins săptămâna trecută şi considerat periculos). Investitorii rămân însă sceptici şi spun că relaxarea are loc doar datorită intervenţiei extraordinare a BCE.