Trafic tot mai intens pe o infrastructură expirată

În anul crizei, din Autostrada Transilvania (415 kilometri) au fost daţi în folosinţă doar 42 de kilometri

Mărfurile şi pasagerii se înghesuie pe drumuri şi căi ferate cu durate de serviciu depăşite. Jumătate din drumurile publice, ca şi o treime din lungimea căilor ferate ar trebui scoase din uz, pentru că starea acestora este deja periculos de precară.

Statisticile oficiale arată că România este, pe de-o parte, ţara drumurilor şi a căilor ferate expirate, iar pe de altă parte - ţara în care traficul de mărfuri şi de călători creşte de la an la an.

Mai citiţi şi:

Alba–neagra cu autostrada Comarnic-Braşov

Autostrada A1 atrage din nou investiţiile logistice

În domeniul rutier, din totalul de 81.693 de kilometri de drumuri publice, doar 22.865 de kilometri au statut de drumuri modernizate. Din acestea, 47% ar trebui scoase din uz.

În ceea ce priveşte drumurile dotate cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, peste 60% au durata de serviciu depăşită, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Hârtoape europene, ambuteiaje româneşti

Pe această infrastructură se află în circulaţie nu mai puţin de 4,7 milioane de autovehicule (autoturisme, camioane, autobuze etc.), număr în creştere cu aproape o jumătate de milion faţă de anii anteriori.

În aceste autovehicule s-au transportat, în total, aproape 300 de milioane de pasageri şi peste 364 de milioane de tone de marfă.

Sub o asemenea povară, ar fi normal ca reabilitarea de drumuri şi construcţia de drumuri (mai ales autostrăzi) noi să se accelereze, dar anul 2009 nu a adus prea multe noutăţi în acest sens.

La finalul lui 2008, drumurile publice din România totalizau 81.693 km, din care 16.599 km (20,3%) reprezentau drumuri naţionale, 35.251 km (43,2%) drumuri judeţene şi 29.843 km (36,5%) drumuri comunale.

România avea la finalul anului trecut daţi în circulaţie, potrivit INS, doar 281 de kilometri de autostradă şi 6.073 kilometri de drumuri europene. Acestora li s-au adăugat cei 42 de kilometri de pe viitoarea Autostradă Transilvania şi alte câteva tronsoane scurte de autostradă sau centuri ocolitoare construite în 2009.

Cel mai important indicator - tipul de acoperământ al drumului - arată adevărata stare a infrastructurii noastre rutiere: din structura reţelei, doar 22.865 de kilometri, respectiv 28%, sunt tronsoane modernizate, restul fiind drumuri cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare (22.561 km) şi drumuri pietruite (24.654 km). Drumurile judeţene au, în proporţie de 48,4%, îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale erau în proporţie de 50,9% pietruite.

CFR, în cădere liberă

În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, România are 10.785 km de linii de cale ferată în exploatare, din care 10.646 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 5 km linii cu ecartament îngust şi 134 km (1,2%) linii cu ecartament larg.

Lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate este de 3.974 km, reprezentând 36,8% din totalul reţelei. Sindicatele au identificat, în cursul acestui an, peste 1.100 de zone numite „puncte periculoase", adică tronsoane de cale ferată în care circulaţia se desfăşoară cu mari riscuri de accidente.

Ca o compensaţie faţă de starea infrastructurii feroviare, a venit vestea că traficul e în scădere în anul crizei, atât în ceea ce priveşte sectorul de marfă (cu aproape 40% faţă de 2008), cât şi cel de călători (-13%).

Scădere care a dus la reduceri drastice ale cifrelor de afaceri înregistrate de operatorii feroviari. Şi, de aici, efectele s-au ţinut lanţ: restrângerea activităţilor a dus la o scădere a încasărilor din taxa de utilizare a infrastructurii, concomitent cu acumularea de datorii tot mai mari ale administratorului infrastructurii.

„CNCF CFR SA a înregistrat datorii în valoare totală de 2,51 miliarde de lei, din care 1,093 miliarde de lei la bugetul de stat şi 1,417 miliarde de lei la societăţile distribuitoare de energie electrică.

De asemenea, creanţele operatorilor către companie, în această perioadă, se ridică la 893,95 milioane de lei", comunica, recent, CFR SA. În perioada analizată, compania a asigurat coordonarea circulaţiei pentru un număr mediu zilnic de 1.594 de trenuri de călători ale CFR Călători, 450 de trenuri de marfă ale CFR Marfă (include locomotive izolate, trenuri locale de marfă şi trenuri directe de marfă) şi 580 de trenuri de călători şi de marfă pentru operatorii feroviari privaţi.

Sectorul aerian, în picaj

Tarom a transportat în primele zece luni 1,3 milioane de pasageri, în scădere cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, arată datele furnizate de Asociaţia Companiilor Aeriene Europene.

În perioada ianuarie-octombrie 2009, compania a avut un grad mediu de ocupare de 55,8%, în scădere cu 7,7 puncte procentuale faţă de intervalul similar din 2008.

La nivel european, transportatorii aerieni au avut în primele zece luni 209,9 milioane de pasageri, în coborâre cu 7,7%, şi au înregistrat un grad mediu de ocupare de 68,8%, mai redus cu 0,2 puncte procentuale.

Drumurile cu cel mai intens trafic

Bucureşti-Sinaia, Constanţa-Eforie, Centura Piteşti, Simeria-Deva - peste 16.000 de vehicule pe zi.

Bucureşti-Piteşti, Bucureşti-Constanţa, Paşcani-Iaşi, Târgu Mureş-Turda-Cluj, Vâlcea-Olăneşti, Buzău-Focşani-Bacău - între 8.000 şi 16.000 de vehicule pe zi.

Urziceni-Slobozia-Constanţa, Nădlac-Arad, Cluj-Oradea - între 3.500 şi 8.000 de vehicule pe zi.