Străinii vor ţiţeiul românesc

Din ce în ce mai multe companii străine vin să extragă ţiţei şi gaze din solul românesc, a declarat ieri omul de afaceri Gheorghe Călburean, proprietarul companiei de foraj petrolier Dafora.

Aceasta în detrimentul tradiţionalelor companii româneşti Petrom şi Romgaz, care, până în urmă cu doi-trei ani, deţineau aproape toate zăcămintele de hidrocarburi din România.

Mai citiţi şi:

Rezervele de ţiţei ale României se vor epuiza în următorii 14 ani

Începând din 2008, activitatea din România a firmelor străine s-a intensificat, iar anul viitor ele vor muşca şi mai mult din petrolul şi gazul românesc, odată cu concesionarea a 30 de noi perimetre petrolifere atât pe uscat, cât şi pe platoul continental al Mării Negre. „Dacă în urmă cu câţiva ani colaboram doar cu Romgaz şi Petrom, acum lucrăm sub 20% pentru Romgaz", a mai spus Călburean.

Reprezentanţii Dafora spun că piaţa forajului petrolier din România se ridica, în 2008, considerat un an foarte bun, la 500 de milioane de lei. "Între timp a scăzut foarte mult şi va mai scădea cu încă 10% în acest an", a spus Teodor Orzan, directorul diviziei de foraj din cadrul companiei. În prezent, Dafora are circa 30% din piaţă. "Piaţa forajului este în concordanţă cu preţul petrolului. Acum preţul este bun, dar piaţa nu s-a dezgheţat încă", a completat Orzan.

Călburean mai are afaceri şi în domenii precum energia regenerabilă, construcţii, turism şi industrie alimentară. Întrebat care dintre aceste activităţi crede că se vor dezvolta cel mai rapid în perioada următoare, omul de afaceri a mizat pe forajul petrolier. „Toţi avem nevoie de benzină în rezervor", a argumentat el, arătând că activitatea în acest sector va creşte cu 30% anul viitor.

Compania a ieşit şi pe pieţele externe. A semnat recent un contract în Ucraina, căruia i se va mai adăuga încă unul săptămâna viitoare. De asemenea, aşteaptă rezultate pentru licitaţii în Kuweit şi Bulgaria, dar şi în vestul Europei. "Nu vă putem spune deocamdată exact unde, în Europa Occidentală. Va fi o supriză. Sperăm să avem rezultatul în două săptămâni", a mai spus Călburean ziariştilor prezenţi la conferinţa de presă.

Infrastructură doar cu bani UE

Din Dafora SA, 80% reprezintă activitatea principală, adică cea de foraj petrolier, iar 20% sunt construcţiile. Restul afacerilor lui Călburean sunt derulate prin alte firme, care apaţin grupului Dafora.

"În ceea ce priveşte construcţiile, înainte de 2008 făceam de toate, dar din acest an am decis să ne axăm pe lucruri mai specializate, adică pe lucrări de infrastructură. Acum realizăm doar lucrări de apă-canal şi numai cu primăriile care au accesat bani europeni. Ne e teamă că nu vom încasa banii de la cei care nu au finanţare externă", a mai spus omul de afaceri.

Compania a raportat pentru primele şase luni ale anului rezultate foarte bune, adică un profit net mai mare de peste şase ori faţă de aceeaşi perioadă din 2009, ajungând la 7 milioane de lei. Cifra de afaceri a crescut cu 20%, la 91,5 milioane de lei.

Oficialii companiei au argumentat aceste creşteri printr-un program extrem de strict de reducere a costurilor, bazat pe renegocierea tuturor contractelor cu furnizorii. Astfel, cheltuielile au scăzut cu 6%, de la 107 milioane de lei la 101 milioane de lei. "Nu ne-am dus la nicio licitaţie fără să ştim sigur că vom face profit din acea lucrare", a punctat Călburean.

Întrebat ce crede că ar trebui să facă autorităţile pe termen scurt pentru îmbunătăţirea climatului macroeconomic, Călburean a dat drept exemplu măsurile luate în propria companie: "Nu mi se pare complicat. Trebuie să faci ca pentru tine, trebuie să pui suflet şi să-ţi doreşti să faci acest lucru. Trebuie tăiate costurile. Nu putem fi pungă-largă, nu ne putem îndatora în continuare. Trebuia să ştim de ani de zile că nu ne permitem să ne împrumutăm atâta", a spus omul de afaceri.

"Spun (autorităţile - n.r.) că se fac reduceri. Eu nu văd unde se fac aceste reduceri", a adăugat el.

Călburean a criticat şi gradul redus de absorbţie a fondurilor europene. "Să luăm doar 1,8 - 2% din totalul fondurilor europene pentru infrastructură în atâţia ani? Nu se găsesc creiere potrivite pentru asta", a conchis el.