Greg Konieczny, Fondul Proprietatea: Statul îşi bate joc de sectorul energetic

Companiile de stat au fost conduse până acum de miniştri, nu de manageri, iar deciziile proaste ale Guvernului au diminuat profitul pe care l-ar fi putut obţine societăţile energetice, spune Greg Konieczny, directorul Fondului Proprietatea, într-un interviu acordat ziarului "Adevărul". Cele trei complexuri energetice ar trebui restructurate şi vândute, iar Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, listate la bursă, recomandă managerul

Sectorul energetic din România poate deveni un pilon de dezvoltare în regiune, pentru că are tot ce-i trebuie pentru acest lucru, adică active extrem de valoroase, care pot genera venituri importante, şi resurse de tipul cărbunelui, gazelor şi petrolului, dar şi regenerabile, a declarat Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul".

Citeşte şi Încă un tun la Hidroelectrica: statul pierde, Mittal câştigă

Cum a pierdut Hidroelectrica din profit

Potrivit acestuia, până acum, deciziile Guvernului au dus la diminuarea profitului pe care l-ar fi putut obţine companiile energetice.

„Din modul cum au evoluat companiile s-a văzut că au fost conduse de miniştri, nu de manageri. Ar trebui ca managementul executiv să fie responsabil pentru activităţile companiei, apoi să raporteze boardului, apoi în final Adunarea Generală a Acţionarilor să aprobe activitatea lor şi să decidă direcţia strategică. Până acum a fost exact invers. Şi nimeni nu-şi asumă responsabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplat", a spus Konieczny, care este şi vicepreşedinte al Franklin Templeton, compania care administrează Fondul Proprietatea (FP).

Fondul are în portofoliu 83 de companii româneşti, cele mai importante făcând parte din sectorul energetic. Konieczny a arătat că Guvernul a afectat interesele Fondului şi ale acţionarilor săi în multe dintre deciziile sale. Unul dintre exemplele elocvente este tranzacţia încheiată pe bursa de energie prin care Hidroelectrica va livra electricitate combinatului ArcelorMittal Galaţi, la un preţ cu 25% sub media pieţei.

„Nu vom tolera situaţii unde companiile din portofoliul nostru vor vinde produse, în acest caz electricitate, sub preţul pieţei, sau vor cumpăra produse şi servicii la preţuri prea mari. Este clar că acest lucru nu face bine companiei şi este greu de înţeles de ce apar astfel de situaţii. Interesul managerilor şi al acţionarilor este să maximizeze profitul unei companii", susţine Konieczny. El a subliniat că Hidroelectrica, unde Fondul deţine 20% din acţiuni, a pierdut astfel peste 70 de milioane de lei.

Întrebat care au fost argumentele managementului Hidroelectrica pentru a propune o astfel de tranzacţie în Consiliul de Administraţie, Konieczny a afirmat că propunerea a fost introdusă în ultimul moment pe ordinea de zi, fără a fi argumentată în vreun fel. „Mai mult, nu aveau toată cantitatea de energie şi au trebuit să cumpere din piaţă. Dacă fac trading de energie ca un business adiţional, este în regulă, dar se pare că scopul acestei tranzacţii nu a fost să facă bani", a arătat el.

Plângeri împotriva României

„Nu ştiu ce interese sunt la mijloc, dar vom face totul pentru a ne asigura că Hidroelectrica îşi va îmbunătăţi activitatea pe piaţă. Pregătim mai multe tipuri de acţiuni în justiţie împotriva unor astfel de practici, pentru a fi siguri că interesele noastre sunt protejate, ca acţionari minoritari. Vom depune plângeri şi la organizaţiile internaţionale, precum Comisia Europeană", a adăugat Konieczny.

În opinia sa, este foarte important ca aceste practici să fie demascate, iar cei care au luat astfel de decizii să fie traşi la răspundere. Konieczny a amintit şi problema contractelor pe termen lung ale Hidroelectrica, sub preţul pieţei, care trag în jos profitul companiei.

"Esenţa pieţelor de capital şi a economiilor de piaţă este că în orice companie acţionarii minoritari au totuşi nişte drepturi. Chiar dacă nu putem fixa strategia unei companii, dar cel puţin ar trebui să fim capabili să ne protejăm interesele când sunt afectate de acţionarul majoritar. Aşa funcţionează o companie, mai ales cele de pe bursă. Dacă acţionarii sunt trataţi cum trebuie, preţul e mare", a argumentat el.

Adevărata valoare a Hidroelectrica

„Hidroelectrica poate fi o companie mult mai bună decât este acum. Are active excelente şi potenţial foarte mare să devină un lider în regiune. Orice profit raportează acum este la scară minimă din ce ar trebui să producă", a susţinut Konieczny, arătând că valoarea de piaţă a producătorului de energie hidro o poate depăşi pe cea a Petrom, evaluată în prezent la 11 miliarde de euro.

"Hidroelectrica este evaluată la 1-2 milioane de euro pentru fiecare MW, iar compania deţine active de 6.400 MW, deci ar putea valora mai mult decât Petrom", crede oficialul FP.

Referitor la câştigul pe care îl poate genera producătorul de energie hidro dacă ar fi bine manageriat, Konieczny a afirmat: „Avem exemplul Petrom, care raporta înainte de privatizare 100 de milioane de euro profit net, iar la un an după privatizare a raportat 600 de milioane de euro. Aceasta arată potenţialul de câştig al Hidroelectrica. Nu vorbim de o creştere de 20%, ci de câteva ori mai mult".

Konieczny a mai susţinut că Hidroelectrica trebuie să-şi reducă o parte din costuri, în special cele din zona achiziţiilor de servicii şi echipamente.

De asemenea, el a criticat intenţia recentă a Guvernului de a relua privatizarea microhidrocentralelor. "Este ciudat să vinzi hidrocentrale mici şi, pe de altă parte, să plănuieşti să construieşti altele cu aceeaşi capacitate, deci nu este o idee bună să fie vândute", a mai spus reprezentantul Fondului.

Soluţii: listările la bursă şi managementul privat

Oficialul Fondului Proprietatea a arătat că dezvoltarea sectorului energetic poate continua doar odată cu instalarea unui management privat în fruntea companiilor de stat şi listarea la bursă a unor pachete de acţiuni din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

„Uitaţi de fuziuni (cei doi giganţi energetici - n.r), aduceţi Hidroelectrica şi Nuclearelectrica pe bursă şi atrageţi investiţii străine", a sugerat Greg Konieczny. El susţine că Hidroelectrica este pregătită să iasă pe piaţa de capital cât mai repede, iar listarea Nuclearelectrica va aduce banii necesari pentru continuarea proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, unde statul trebuie să rămână acţionar majoritar.

Cele trei complexuri energetice din Oltenia au nevoie de restructurări masive, urmate de privatizare, iar cumpărătorii ar putea fi chiar Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

Referitor la proiectul de realizare a celor două companii energetice, Electra şi Hidroenergetica, oficialul a arătat că un astfel de proces va pune în pericol toţi producătorii de energie din România.

"Din 2013, companiile vor trebui să plătească sume mari pentru certificatele de emisii, iar preţul de producţie a energiei va fi mult mai mare, ceea ce în final ar duce cei doi campioni energetici pe pierdere. Oricum, producţia pe lignit trebuie restructurată înainte de a se uni cu Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, altfel ar trage în jos şi activele profitabile", a completat el.

Condiţii pentru majorarea capitalului Petrom

Fondul Proprietatea, care deţine 20% din Petrom, ar putea participa la majorarea capitalului social al companiei petroliere doar dacă aceasta va avea nevoie de o sumă mare de bani pentru investiţii, pe care o va justifica. Dacă nu, Fondul va propune ca Petrom să se împrumute de la bănci.

"Aşteptăm decizia managementului cu privire la necesitatea de investiţii. Gradul de îndatorare a companiei nu este mare, deci credem că este loc pentru noi credite de la bănci. Nu spunem că nu este o idee bună majorarea capitalului, ci depinde de câţi bani au nevoie. Dacă este o sumă mare, atunci are sens să participăm la majorarea capitalului social", a spus Konieczny despre acest subiect.

Totodată, managerul Fondului Proprietatea s-a arătat sceptic cu privire la momentul listării Romgaz. Cu o întârziere de mai mulţi ani, data pe care o estimează acum Ministerul Economiei pentru această listare este luna decembrie 2011.

"Sperăm ca listarea Romgaz să se realizeze în timp cât mai scurt. Dacă se va face, va fi succes. Romgaz este o companie extrem de importantă", a adăugat el.

Gata cu cuponiada în stradă

Românii despăgubiţi cu acţiuni la Fondul Proprietatea (FP), după ce au fost deposedaţi de proprietăţilor lor de fostul regim comunist, vor putea tranzacţiona aceste titluri la Bursa de Valori Bucureşti începând cu data de 25 ianuarie. Ei vor putea vinde acţiunile doar prin intermediul unui broker.

„Aceasta va înseamna că va exista în sfârşit un mediu reglementat unde vor putea fi vândute şi cumpărate aceste acţiuni. S-a terminat cu samsarii şi cu tranzacţiile de la colţul străzii", a declarat Dana Mirela Ionescu, preşedintele Raiffeisen Capital & Investment, care intermediază listarea Fondului. Întrebată dacă mutarea pe bursă a tranzacţiilor exclude orice fel de speculaţie viitoare cu aceste titluri, Ionescu a arătat că, deşi piaţa este reglementată, o bursă are totuşi riscurile ei.

Cei care au primit titluri la Fondul Proprietatea după ce au fost despăgubiţi nu vor plăti impozit pentru câştigul obţinut din vânzarea titlurilor la bursă, însă investitorii care au cumpărat aceste acţiuni la mâna a doua, pe piaţa „gri", vor fi impozitaţi pe diferenţa dintre preţul de vânzare şi cel de achiziţie, a mai spus Ionescu, într-o conferinţă de presă.

„Dacă cineva a cumpărat acţiuni la 0,4 lei şi le va vinde la un leu, el va plăti impozit de 16% pe câştigul de 0,6 lei. Însă, dacă nu poate dovedi la ce preţ a cumpărat acţiunile, va fi impozitat pentru preţul de un leu pe unitate", a exemplificat ea.

Prezent la conferinţă, Mark Mobius, preşedintele executiv al Franklin Templeton, a arătat că economia României are un potenţial incredibil de creştere chiar şi cu 5-6% pe an, în loc de 1-2%, cu condiţia să câştige încrederea investitorilor. „În prezent, investitorii sunt trataţi foarte urât în România, fără respect, şi nu au parte de un tratament corect în justiţie", a spus el.

Decizii care alungă investitorii

Mobius a dat drept exemplu decizia Guvernului de a forţa Romgaz să doneze la bugetul de stat 400 de milioane de lei, hotărâre contestată de FP în instanţă.

„În acest caz, acţionarul majoritar, adică statul, îşi votează singur o donaţie către el însuşi. Este un exemplu clar de expropriere a activelor. Însă ce a pierdut Romgaz este nimic faţă de ce ar putea pierde România în cazul în care aceste abuzuri continuă", a adăugat Mobius.

El a arătat că unul dintre motivele pentru care Asia, zonă emergentă, ca şi România, are o creştere atât de mare este faptul că ştie să-şi trateze cu respect investitorii.

"Investitorii sunt trataţi foarte urât în România, fără respect, şi nu au parte de un tratament corect în justiţie."
Mark Mobius, preşedintele Franklin Templeton