România domină topul european al sărăciei

În primele 20 dintre cele mai sărace euroregiuni, ţara noastră apare cu şase teritorii afectate, urmată de Bulgaria, cu cinci zone, Ungaria şi Polonia, cu câte patru. Cu excepţia ariei Bucureşti-Ilfov şi a unor judeţe din vest, euroregiunile României înroşesc harta sărăciei europene, veniturile noastre fiind sub jumătate din media UE.

Pe plan european, la capitolul sărăcie ne depăşesc doar bulgarii, dar asta nu poate să fie o consolare pentru români, având în vedere diferenţele de potenţial şi de mărime dintre ţările de la sud şi de la nord de Dunăre. În şase din opt euroregiuni de pe teritoriul României sărăcia este atât de severă, încât domină topurile europene pe regiuni, arată datele raportate ieri de Eurostat, biroul de statistică al UE.

Citiţi şi:

Eurostat: Românii şi bulgarii, europenii cu “cele mai mari greutăţi financiare”  

Adrian Vasilescu:Încă doi ani de criză pentru români

Dacă în 2008 (anul de referinţă al raportării Eurostat) media veniturilor, exprimată în PIB pe cap de locuitor, în Uniunea Europeană era de 25.100 de euro, în România a fost de numai 11.700 de euro, adică 47% din indicatorul comunitar. Aceasta ar fi media naţională, dar există zone din România în care media veniturilor coboară la 29% din totalul comunitar (regiunea Nord-Est, respectiv judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, cu un PIB de 7.200 de euro pe cap de locuitor).

Citeşte aici statistica Eurostat

O altă euroregiune puternic afectată de sărăcie este Sud-Vest Oltenia (compusă din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea), cu o putere de cumpărare reprezentând doar 36% din media UE ( 9.100 euro pe cap de locuitor). Oltenia a urcat în topul regiunilor sărace în statistica dată ieri publicităţii, puterea de cumpărare de aici devenind mai scăzută decât în anul anterior.

De unde vine sărăcia?

Studiile economiştilor din mai multe ţări ale lumii arată că performanţele unei ţări pot fi influenţate de resursele naturale, gradul de instruire a populaţiei sau politicile publice aplicate de guvernanţi. Dacă luăm cazul României, putem observa că dispunem de suficiente resurse naturale, iar populaţia are un grad de instruire destul de ridicat pentru ca românii să nu ajungă chiar printre primele în topul european al sărăciei.

Să fie atunci de vină politicile aplicate de guvernanţii de la Bucureşti? Într-un discurs rostit la o conferinţă pe teme macroeconomice, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cel care a propus primul această abordare a resurselor de creştere a economiei româneşti, a arătat că politicile publice influenţează cel mai mult evoluţia ţării noastre.

Diferenţe enorme între euroregiuni

Între cea mai săracă euroregiune şi cea mai bogată există un decalaj foarte mare de venit pe cap de locuitor. Cea mai săracă regiune din UE este Severozapaden, din Bulgaria, cu un PIB de 7.100 euro/locuitor (28% din media comunitară la nivelul anului 2008).

La polul opus se regăseşte cartierul financiar al Londrei, unde puterea de cumpărare este de 85.800 de euro/locuitor, adică 343% faţă de media UE. Urmează Luxembourg, cu 279% şi Bruxelles, cu 216%. În fine, potrivit Eurostat, Praga este cel mai bogat oraş din zona statelor foste comuniste, ocupând locul al şaselea în UE cu 172% din puterea medie de cumpărare, ceva mai mult decât Stockholm şi Viena.

Fără duş şi toaletă

Tot într-un clasament european România apare ca având cele mai multe locuinţe în care nu există toalete (42,5% din totalul caselor, faţă de o medie UE de 3,5%) sau duşuri (41,2% faţă de 3,1% media UE). Pe locurile următoare din aceste puncte de vedere se regăsesc Bulgaria (26% dintre case fără toalete, respectiv 16% fără duşuri) şi Lituania (17% fără toalete şi 16% fără duşuri), potrivit Eurostat.

Topul sărăciei în euroregiuni*

1. Severozapaden (BG)    28%
2. Nord-Est (RO)    29%
3. Severen tsentralen (BG)     30%
4.  Yuzhen tsentralen (BG)    30%
5. Yugoiztochen (BG)    36%
6. Sud-Vest Oltenia (RO)    36%
7. Severoiztochen (BG)    37%
8. Sud-Est (RO)     39%
9. Podkarpackie (PL)    39%
10. Sud-Muntenia (RO)    39%
11. Lubelskie (PL)    39%
12. Észak (HU)     40%
13. Észak-Alföld (HU)    40%
14. Podlaskie (PL)    41%
15. Nord-Vest (RO)    41%
16. Warmińsko (PL)    42%
17. Dél-Alföld (HU)    43%
18. Dél-Dunántúl (HU)    44%
19. Centru (RO)     45%
20. Swietokrzyskie (PL)    45%