România are resurse ascunse de gaze

Țara noastră poate redeveni unul dintre principalii producători de gaze ai Europei, dacă se vor adeveri estimările privind potenţialul resurselor neconvenţionale. Trei companii petroliere, Chevron, Mol şi Avere Energy, au obţinut deja licenţe pentru explorarea gazelor neconvenţionale în România.

Nu mai este niciun secret că rezervele de hidrocarburi ale lumii se apropie de vârful maxim, iar declinul va însemna costuri mult mai mari de extracţie, deci preţuri uriaşe. Astfel că omenirea a conceput noi tehnologii de extracţie a resurselor, care depăşesc bariera tradiţională, adică a petrolului şi a gazelor cum le ştim în prezent. Aşa a apărut tehnica de exploatare a gazelor neconvenţionale.

Citiţi şi Vom scoate mai mult ţiţei din Marea Neagră

Ce sunt gazele neconvenţionale

În procesul de formare a gazelor naturale, substanţa organică aflată în aşa-numita rocă-mamă, adică o rocă dură, se transformă până ajunge gaz. După care, în stadiul de gaz, resursa migrează pe anumite fisuri şi ajunge în nişte roci permeabile, de tipul nisipurilor şi al gresiilor, unde se acumulează sub presiune şi de unde se exploatează. Acestea sunt gazele tradiţionale, care se extrag prin metodele clasice. Gazele care au rămas în rocile dure sau pe traseul de migrare sunt aşa-numitele gaze neconvenţionale.

Exclusiv: Zăcământ de gaze naturale, descoperit în estul ţării

„Pe criterii economice, fiind mai ieftin, dar şi din lipsa tehnologiei, până în prezent s-au exploatat, în general, doar zăcămintele de gaze convenţionale", a declarat Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), într-un interviu acordat ziarului „Adevărul".

Primii aventurieri

Faptul că România a fost unul dintre marii producători de gaze ai Europei (exploatările au început în anul 1909) i-a determinat pe unii dintre petroliştii de top ai lumii să vină în România în căutarea acestor resurse neconvenţionale.

„În ultima rundă de concesiuni, a zecea (derulată pe parcursul anului trecut - n.r.), câteva firme şi-au exprimat intenţia de a face explorări în domeniul gazelor neconvenţionale. Este vorba de Chevron, care a obţinut trei licenţe în Dobrogea, Mol - care a luat un perimetru în Depresiunea Panonică (vestul ţării), şi Avere Energy - tot în vestul ţării", a menţionat Pătruţi.

Potrivit acestuia, în mod normal, zăcămintele de gaze neconvenţionale sunt proporţionale cu cele clasice. „Aceasta înseamnă să ai viziune. Dacă România a putut să asigure necesarul de petrol pentru două războaie mondiale şi rocile-sursă nu au fost explorate, este clar că există un potenţial", a arătat el.

În România nu s-au făcut până în prezent cercetări în acest sens, situaţie care caracterizează de altfel întreaga Europă, unde abia de câţiva ani au început studii privind potenţialul zăcămintelor de gaze neconvenţionale.

„Există câteva licenţe de explorare, sub 10 ca număr, în Polonia şi în Marea Nordului. Orizontul de timp când se estimează că ar putea începe o producţie în Europa este anul 2020, dar probabil la preţuri necompetitive în raport cu gazele convenţionale", a mai spus Pătruţi. Rezervele de gaze tradiţionale ale României se vor epuiza, după ultimele estimări, în 13-14 ani, dacă se va menţine ritmul actual de exploatare.

Costuri de două ori mai mari

Întrebat dacă pe viitor, în condiţiile în care resursele clasice sunt aproape de epuizare, ar putea exista o expansiune în noul domeniu, oficialul ANRM a arătat că părerile sunt împărţite. „E cert că în SUA există deja un boom (20% din consumul de gaze este asigurat din aceste resurse - n.r.). Potrivit unor estimări la nivel mondial, doar cu caracter informativ, în Europa potenţialele rezerve ar fi cam de şapte ori mai mici decât în SUA", a explicat el.

Totuşi, Pătruţi a subliniat că, pe măsură ce rezervele de gaze clasice scad, iar preţul acestora creşte, costurile resurselor se vor intersecta, iar gazele noi vor deveni mai atractive.

„Estimările mai arată că, în Europa, dacă ar exista exploatări de gaze neconvenţionale în prezent, costurile ar fi undeva la 1,5 până la de două ori mai mari decât în cazul gazelor clasice", a adăugat preşedintele ANRM. În schimb, în SUA, unde gazele noi au luat o amploare deosebită după anii 2000, costurile au ajuns comparabile.

Nivelul următor în UE

România are un mare potenţial pentru dezvoltarea de gaze neconvenţionale, declara în septembrie pentru „Adevărul" Ian MacDonald, vicepreşedinte al gigantului american Chevron. „Dacă explorările din România se vor dovedi un succes, atunci Uniunea Europeană va trece la un alt nivel", a arătat el.