Raportul Gărzii: mult festivism, puţine rezultate

Prezentarea activităţii Gărzii Financiare pe 2010, ce promitea a fi evenimentul zilei judecând după lista de participanţi, a fost o înşiruire de cifre irelevante. Din raportul GF au lipsit comparaţiile cu anul anterior. Acestea au fost anunţate în grabă de şeful instituţiei, iar greii de pe lista invitaţilor au lipsit.

Deşi s-a anunţat ca un eveniment de forţă, la care trebuiau să participe şi să susţină alocuţiuni inclusiv vicepremierul Marko Bela, procurorul general Laura Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, niciunul dintre aceşti oficiali nu a luat parte la prezentarea raportului Gărzii Financiare. Comisarul general, Ladanyi Arpad Csaba, şi-a început expunerea cu un „scurt" istoric al instituţiei, de la 1918 - momentul înfiinţării - până în prezent. A prezentat apoi misiunea Gărzii, prerogativele şi structura administrativă. 

Citeşte aici raportul de activitate pe 2010 al Gărzii Financiare

Din cifrele prezentate de Ladanyi am aflat că valoarea amenzilor încasate a crescut cu doar 0,4% faţă de 2009, în condiţiile în care numărul acţiunilor de control a fost cu 2% mai mare faţă de aceeaşi perioadă. Fiecare echipă a Gărzii Financiare a făcut 1,3 controale pe zi în 2010, ceea ce înseamnă foarte mult în viziunea şefului instituţiei. Cu toate acestea, oficialul a transmis că multe dintre controale au fost superficiale, fiindcă s-au produs foarte puţine condamnări în urma sesizărilor penale.

Citiţi şi: Şeful Gărzii Financiare: Există o constrângere de ordin material asupra fiecărui comisar în goana după amenzi

La rândul său, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, le-a transmis comisarilor că vrea mai multă incisivitate în combaterea evaziunii fiscale şi i-a certat că nu a fost informat asupra tentativei unor firme nou-înfiinţate de fraudare a TVA pe achiziţii intra-comunitare. „Dacă vă pot acuza de ceva este că nu ştiţi legea sau că oamenii din subordinea dumneavoastră nu cunosc legea", a arătat Blejnar.

Confiscări masive

Valoarea estimată a confiscărilor de bunuri de anul trecut a fost cu 30% mai mare faţă de nivelul înregistrat în 2009, potrivit datelor anunţate de şeful Gărzii Financiare. Cele mai mari prejudicii au fost raportate în Bucureşti (458 de milioane de lei) şi judeţul Ilfov (206,4 milioane de lei).