Produsele bio româneşti, puţine şi prea scumpe

Deşi suprafaţa cultivată ecologic a crescut în ultimii ani, numărul producătorilor s-a diminuat constant. Ei preferă să exporte materia primă, iar produsele finite sunt importate ulterior la preţuri mai mari. Piaţa locală a produselor bio nu depăşeşte 1% din consumul autohton, în timp ce în alte ţări, precum Germania, acestea acoperă 5% din total.

Suprafaţa cultivată ecologic din România, adică fără folosirea de pesticide, a crescut de la 190.000 de hectare în 2007, la 240.000 de hectare anul trecut. În 2010, aceasta ar putea ajunge chiar la 250.000 de hectare. În ciuda acestui fapt, numărul celor care practică agricultura ecologică a scăzut semnificativ, de la 4.100 în 2008, la 3.200 în 2009, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Astfel, producţia de alimente ecologice a scăzut anul trecut la 74.000 de tone, de la 90.000 de tone în 2008.

Citiţi şi:

Mâncare sănătoasă, doar pentru românii cu bani

Românii nu ştiu ce înseamnă produse bio

„Majoritatea producătorilor exportă materia primă pentru că la noi nu există unităţi de procesare, iar produsele se întorc sub formă de produse finite, la preţuri mult mai mari. Suntem în situaţia în care un produs bio este şi cu 30% mai scump decât unul tradiţional", explică Radu Panait, directorul distribuitorului de produse bio Natura Land.

Fără sprijin de la stat

Panait spune că singurul aliment ecologic românesc pe care l-a vândut este mierea. „La ora actuală ştiu că în sectorul lactatelor mai putem vorbi de procesare şi mai sunt şi două brutării care produc pâine bio fără adaosuri", mai spune el. Majoritatea produselor vin din Germania, Olanda sau Italia. De exemplu, o cutie de cereale din grâu ecologic importat din Germania ajunge să coste 15 lei, faţă de opt lei cutia de cereale care nu sunt obţinute din culturi bio. România este singura ţară europeană care nu primeşte subvenţii pe hectar pentru culturile bio. „Grecia dispune de 600 de euro pe hectar, în condiţiile în care seceta din Bărăgan ar impune un minimum de 400 de euro pe hectar pentru culturile de aici", precizează Marian Cioceanu, preşedintele Bio România.

Oficialii Ministerului Agriculturii spun că există un plafon anual de trei milioane de euro, alocat pentru 1.800 de ferme, care sunt în perioada de conversie - adică trec de la agricultura convenţională (în care sunt folosite şi pesticide contra dăunătorilor) la cea ecologică. Cioceanu spune că sumele sunt mici, iar în această perioadă de conversie pierderile producătorilor sunt foarte mari. „Franţa de exemplu oferă o sumă dublă în perioada de conversie faţă de cea postconversie", mai arată Cioceanu. Iar potenţialul sectorului este mare - românii consumă anual produse bio de 10 milioane de euro.

Renaşterea cooperativelor

Pentru a-şi vinde produsele, 14 producători ecologici din Sibiu s-au asociat şi au format cooperativa Biocoop. Produsele variază de la legume, la fructe sau produse lactate. Unul dintre membrii acesteia, Willy Schuster, are o fermă cu şase vaci şi 16 hectare de teren pe care cultivă trandafiri de Damasc. „Laptele este vândut ca atare sau în produse de tipul brânză sau caşcaval. Iar din cele 16 hectare cultivate cu trandafiri produc cam 1.500 de borcane de dulceaţă de trandafiri, iar o tonă de petale o vând unei firme care produce ceaiuri", spune el. Schuster, care până în 1998 locuia în Elveţia, spune că fermierii români exportă tot ce produc, chiar şi pentru 10 bani în plus la kilogram, o soluţie fiind asocierea. „De exemplu, în Germania, viticultorii se unesc şi procesează vinul la comun, chiar dacă îl produc separat", arată el.

Cosmetice şi ceaiuri bio produse în România

Un exemplu este producătorul Fares Bio Vital care cultivă 46 de hectare de plante medicinale bio pentru ceaiuri, din cele 200 de hectare deţinute. Distribuitorii de cosmetice şi detergenţi bio spun că producătorii sunt practic inexistenţi. „Apelăm la importuri pentru că nu există procesatori care să nu folosească substanţe chimice", spun reprezentanţii magazinului online de produse cosmetice Elemental.