Petrolul poate genera o nouă criză mondială

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cotaţiile petroliere au atins ieri nivelul ameţitor de 119,8 dolari pe baril, câştigând nouă dolari în doar câteva ore, după ce exporturile de petrol din Libia au scăzut cu 25%. Analiştii se tem că, în cazul în care preţul petrolului continuă se se aprecieze, acest lucru va determina o nouă recesiune la nivel global sau, mai rău, stagflaţie.

Ziua de ieri va rămâne memorabilă pentru volatilitatea pe care a cunoscut-o preţul petrolului. După ce tranzacţiile au început la circa 110 dolari, cotaţia Brent de la bursa londoneză a crescut cu şapte dolari în doar 90 de minute şi cu încă doi dolari în următoarea oră, astfel că, la mijlocul zilei, a atins 119,8 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din august 2008.

Citiţi şi Conflictul din ţările arabe zdruncină pieţele lumii.

De asemenea, pe piaţa de la New York preţul petrolului a depăşit orice estimare, crescând cu 5,31 de dolari, la 103,41 dolari pe baril. Toate acestea din cauza temerilor că tensiunile sociale din Libia s-ar putea extinde în alte state producătoare de ţiţei din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord.

Nebunia s-a mai domolit un pic în a doua parte a zilei, după ce Arabia Saudită a anunţat că OPEC poate suplini lipsa petrolului libanez, de îndată ce companiile vor cere acest lucru.

Saudiţii au ieftinit ţiţeiul cu cinci dolari pe baril

„Nu există niciun motiv pentru care preţul petrolului să crească, întrucât Arabia Saudită şi OPEC nu vor permite să existe deficite pe piaţă", a spus un oficial saudit, sub protecţia anonimatului. După aceste declaraţii, cotaţia Brent a coborât la 114 dolari.

Aceste oscilaţii în doar câteva ore au determinat analiştii să facă tot felul de estimări privind evoluţia barilului. Unii dintre ei apreciază că preţul ţiţeiului Brent ar putea creşte la 158 de dolari pe baril anul acesta, iar cotaţia la New York ar putea urca la 159 de dolari pe baril.

Producţia de petrol a Libiei, în medie de 1,6 milioane de barili pe zi, s-a redus cu 400.000 de barili pe zi din cauza revoltei populaţiei, potrivit calculelor Reuters. Libia reprezintă al doisprezecelea mare exportator de ţiţei la nivel mondial şi este statul nord-african cu cele mai mari rezerve dovedite de petrol.

Goldman Sachs consideră că pieţele petrolului sunt influenţate de teama că tensiunile sociale se vor extinde în alte state producătoare de petrol, iar alte întreruperi ale producţiei ar putea genera o penurie de ţiţei, ceea ce va duce la raţionalizarea livrărilor. Mai mult, o bancă japoneză, Nomura Holdings, a lansat ipoteza că preţul petrolului ar putea ajunge la 220 de dolari, dacă Libia şi Algeria opresc livările.

Cum schimbă petrolul ordinea mondială

În aceste condiţii, nivelul la care a ajuns petrolul poate sparge pojghiţa revenirii economice mondiale, cu şanse mari de a genera o nouă recesiune sau, mai grav, stagflaţie, se arată într-o analiză a Reuters, intitulată „Preţul petrolului poate schimba regulile în economia mondială".

Stagflaţia descrie situaţia în care inflaţia atinge cote extrem de mari fără o dezvoltare economică în spate, situaţie care oglindeşte extrem de bine ceea ce se întâmplă acum cu preţul petrolului. Adică aceste cotaţii nu sunt antrenate de un consum sustenabil, ci de temeri şi speculaţii privind evoluţia turbulenţelor din Libia şi din alte ţări din regiune. Spre comparaţie, în vara anului 2008, când barilul a atins recordul istoric de 147 de dolari, consumul era la cote ridicate.

Acest nivel al barilului va adăuga o presiune suplimentară asupra băncilor centrale, care deja au temeri privind preţul alimentelor. „120 de dolari pe baril este nivelul la care petrolul are o pondere de 5,5% în PIB-ul global, aceasta fiind, din întâmplările anterioare, o situaţie în care creşterea globală este sub presiune", spun experţii Deutsche Bank.

Analiştii Reuters amintesc că, teoretic, o creştere de 10 dolari a preţului ţiţeiului diminuează cu jumătate de procent PIB-ul global. După acest standard, o nouă recesiune indusă de petrol pare departe, iar cotaţia Brent ar trebui să ajungă la 190 de dolari ca să determine o revenire pe minus a economiei. Tot ei avertizează însă că această teorie este îndoielnică, iar cheia întregii situaţii este de fapt sustenabilitatea preţului ridicat al barilului.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite