Nu mai vrem gaze doar din Rusia

În prezent plătim un preţ dublu pentru gazele ruseşti faţă de cele extrase şi prelucrate în ţara noastră. Extinderea ariei de import, precum şi liberalizarea pieţei interne prin atragerea unor parteneri europeni sunt principalele obiective în domeniul energetic.

Producătorul Romgaz Mediaş va începe să prospecteze unele pieţe europene în vederea importului de gaze şi din alte surse, nu doar din Rusia. Importurile de gaze ruseşti nu corespund regulilor pieţei şi au preţuri duble faţă de costul de producţie din România, a precizat ministrul Economiei, Adriean Videanu, în cadrul unui seminar pe teme energetice organizat ieri la Bucureşti.

Citiţi şi:

S-a clarificat ruta South Stream: vezi ce au stabilit Putin şi Berlusconi
Rusia poate aproviziona Europa cu gaz pentru următorii 100 de ani

O extindere a ariei de import ar putea conduce la o liberalizare a preţurilor pe piaţa românească, proces care însă, în prezent, nu are niciun fel de premise. „În vederea liberalizării preţurilor la gaze, trebuie creat un calendar etapizat, agreat de toate părţile implicate în procesele specifice", a precizat Videanu.

Investitorii, aşteptaţi pe piaţa românească

Pe de altă parte, pentru transformarea pieţei autohtone într-un spaţiu competitiv, statul şi-ar putea reduce participaţiile la companiile din subordinea Ministerului Economiei, iar unele proiecte energetice ar putea fi derulate prin parteneriate public-private.

„România ar trebui să-şi reducă participaţia de 51% pe care o deţine la EnergoNuclear, compania mixtă care va construi reactoarele nucleare 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, în vederea creşterii competitivităţii pe piaţă", a precizat ministrul Economiei. O astfel de mişcare ar avea rolul de a atrage şi alţi investitori.

De asemenea, viitoarea companie Hidroenergetica discută cu parteneri europeni asocierea în mai multe proiecte, a declarat, în acelaşi context, directorul general al Hidroelectrica, Mihai David. În ceea ce priveşte investiţiile, Videanu a precizat că statul va susţine şi proiectele în energii regenerabile, însă condiţionat, în nişte limite care să nu ameninţe siguranţa sistemului. 

Spre exemplu, solicitările din partea unor companii străine cu privire la construcţia unor capacităţi de 23.000 MW în turbine eoliene reprezintă un proiect care ar produce o cantitate mult prea mare în raport cu capacităţile de preluare a energiei în sistem.

Parteneriat cu Kazahstan

România va relua săptămâna viitoare discuţiile privind dezvoltarea oleoductului PEOP, în care ar putea fi atrase Kazahstan şi Azerbaijan. Autorităţile din cele două ţări au devenit interesate să-şi valorifice resursele pe care le au, iar România poate deveni o ţară de tranzit şi de procesare a ţiţeiului.

Unul din avantajale ţării noastre ar fi, dacă proiectul s-ar concretiza şi prin participarea Croaţiei şi Italiei, că portul Constanţa ar deveni un punct de plecare al ţiţeiului către cele două ţări.

Investiţii de miliarde

În următorii cinci ani, în România vor fi construite termocentrale pe gaze, hidrocentrale şi turbine eoliene cuprinse între 1.000 şi 2.000 MW, potrivit lui Mihai David, directorul Hidroelectrica.