Economia a crescut în al doilea trimestru cu 0,3%

Deşi economia a crescut în al doilea trimestru cu 0,3%, evoluţia anuală din primele şase luni indică o comprimare de 1,5%. Industria merge tot mai bine, însă consumul – care are cea mai mare pondere în formarea PIB – este în cădere liberă. Investiţiile au scăzut cu peste 18%.

Economia românească este în letargie, chiar dacă există domenii de activitate care îşi consolidează creşterea. Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, ieri, că în ciuda unui avans trimestrial uşor, de 0,3%, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în primul semestru al acestui an, în termini reali, cu 1,5% faţă de primul semestru al anului trecut.

Citiţi şi: Sentimentul pozitiv bate recesiunea

Categoriile de resurse cu cea mai mare pondere la formarea PIB au înregistrat contracţii severe, iar acesta a fost principalul efect negativ asupra economiei. Industria, pe de altă parte, a urcat cu aproape 6% în trimestrul al doilea, consolidându-şi avansul, însă nu a reuşit să tragă PIB-ul pe plus. Fenomenul este explicabil, în condiţiile în care acest sector are o pondere relativ redusă în formarea PIB, de aproximativ 26%.

„Mlădiţele primăverii"

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, încerca să transmită un mesaj optimist în februarie anul acesta. „Cred că mlădiţele primăverii vor răsări şi în economia românească, chiar din acest an", spunea Vlădescu la 11 februarie. Chiar dacă mlădiţele au răsărit, peste ele a revenit îngheţul. În afară de industrie, INS arată că în al doilea trimestru al acestui an - comparativ cu perioada similară a anului trecut - creşteri uşoare ale activităţii s-au mai înregistrat în agricultură, vânat şi silvicultură, pescuit şi piscicultură (+0,7%) şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+0,8%).

Consumul, la pământ

Într-o economie bazată în cea mai mare proporţie pe consum, reducerea activităţii în comerţ şi a volumului impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat arată dimensiunea recesiunii. Populaţia a renunţat la repararea automobilelor şi articolelor casnice, la vacanţe şi ieşirea la restaurant, a anulat din călătorii şi a căutat soluţii de reducere a facturii de telefonie şi Internet.

Astfel, activitatea în aceste domenii a scăzut cu 4,2%. Impozitele nete pe produs au înregistrat, la rândul lor, o scădere de 2,7%, fapt ce indică o comprimare semnificativă a consumului.

Deşi cererea internă a crescut cu 1,9% comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2009, aceasta s-a produs pe seama creşterii volumului stocurilor din economie. În esenţă, consumul final total s-a redus cu 0,7%, atât ca urmare a reducerii cheltuielilor gospodăriilor cu 0,4%, cât şi a cheltuielilor administraţiilor publice, care s-au diminuat cu 2%.

În primul semestru al acestui an, cifrele arată o adâncire a recesiunii cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit INS, scăderea economiei a fost determinată, în mod semnificativ, de reducerea activităţii în construcţii (-12%) şi servicii (-2,2%). Asta cu atât mai mult cu cât contribuţia celor două sectoare la formarea PIB a fost de peste 58%, din care serviciile au depăşit 51%.

Deşi declaraţiile guvernanţilor erau pline de optimism, în prima jumătate a acestui an consumul final s-a redus cu 2,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Un alt semn negativ pentru evoluţia economiei, în special pentru corectarea şomajului, este scăderea investiţiilor cu 18,2%. Economia a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, iar, de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creşterea uşoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009.