Forfetarul încurajează turismul „la negru“

Din ce în ce mai multe pensiuni şi restaurante se vor declasifica şi vor funcţiona clandestin  în acest an pentru a evita plata taxelor foarte mari. Chiar dacă oficialii din turism le-au promis posesorilor de pensiuni că vor plăti doar o taxă anuală de câteva sute de lei, Emil Boc vrea să le impună impozitul forfetar.

Reprezentanţii din turism sunt nemulţumiţi de faptul că premierul Emil Boc i-a cerut ministrului Finanţelor, Sebastian Vlădescu, să extindă aplicarea impozitului forfetar şi în domeniul pensiunilor şi al restaurantelor. „Impozitul forfetar va fi regândit. Prima sarcină pe care i-am dat-o ministrului Finanţelor în prima întâlnire pe care am avut-o cu el a fost să regândească impozitul minim care este acum", a declarat premierul Emil Boc, în ultima zi a anului trecut.

Citiţi şi:

Oamenii care sunt în umbra marilor averi

În cazul în care vor fi obligaţi să plătească impozitul forfetar, foarte multe pensiuni se vor declasifica şi vor prefera să lucreze „la negru", întrucât, după spusele proprietarilor, încasările nu sunt chiar atât de mari încât să poată achita şi forfetarul.

Totodată, reprezentanţii Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) spun că au discutat cu Elena Udrea, ministrul Turismului, o cu totul altă variantă de impozitare şi nu s-a adus niciodată în discuţie tema forfetarului.

„La sfârşitul anului trecut, am convenit cu ministrul Turismului ca fiecare pensiune să plătească o taxă fixă, stabilită de comun acord.

De exemplu, o pensiune cu cinci camere ar trebui să plătească 600 de lei pe an", a declarat Cristina Partal, preşedintele ANTREC România. Totodată, Cristina Partal estimează că peste 10% din micile pensiuni din ţara noastră se vor închide sau vor prefera să lucreze în ilegalitate, deoarece nu-şi vor putea permite plata impozitului forfetar.

De aceeaşi părere este şi Daniel Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism, care crede că micile unităţi de cazare vor avea cel mai mult de suferit. „Hotelurile mari nu vor avea nicio problemă cu forfetarul, în schimb multe din pensiunile şi restaurantele mici vor avea grave probleme financiare", afirmă Vasilescu.

Impozitare pe numărul de camere

Deşi intenţia autorităţilor în 2009 era aplicarea unui impozit forfetar, în urma consultării cu patronatele acesta a suferit o „cosmetizare" şi s-a transformat în impozit minim. Acesta din urmă este raportat la cifra de afaceri a companiilor, în timp ce forfetarul se aplică la activitatea firmelor. De pildă, în cazul hotelurilor se poate calcula în funcţie de capacitatea de cazare sau, în cazul restaurantelor, în funcţie de numărul de mese.

De la 1 mai 2009, firmele plătesc un impozit minim anual cuprins între 2.200 de lei, dacă au venituri totale anuale mai mici de 52.000 de lei. Dacă cifra de afaceri depăşeşte 129 de milioane de lei, impozitul se ridică la 43.000 de lei. O prevedere controversată a acestui tip de impozit este aceea care spune că în cazul unui impozit pe profit datorat mai mic decât cel minim se plăteşte suma cea mai mare, respectiv impozitul minim.

Pensiuni sau case de vacanţă?

Peste un sfert din pensiunile din ţara noastră nu sunt clasificate şi nu plătesc niciun fel de taxe şi de impozite. Asta pentru că ele nu sunt înregistrate nicăieri şi funcţionează sub titulatura de „casă de vacanţă". „Nici nu poţi să intri să-i verifici, că spun că sunt casă particulară şi turiştii din curte sunt rudele sau prietenii lor", a punctat Daniel Vasilescu.

La rândul său, Vasile Boştiug, proprietar de pensiune şi preşedintele ANTREC Vrancea, spune că 95% din pensiunile din judeţul său lucrează ilegal. „În judeţul Vrancea sunt aproximativ 1.500 de case de vacanţă care primesc turişti, însă doar 5% dintre acestea sunt înregistrate în ANTREC şi au autorizaţie de funcţionare ca pensiuni", explică Vasile Boştiug.

De asemenea, Lucia Morariu, directorul general al Eximtur, unul dintre principalii tour-operatori din România, spune că aproximativ 40% din turismul practicat în ţara noastră este „la negru". Totodată, aproape jumătate din personalul angajat în turismul intern este necalificat, întrucât foarte mulţi ospătari, recepţionere sau cameriste au preferat să lucreze în străinătate, pe salarii mai bune decât în ţară.

Soluţie falsă la evaziune

Premierul Emil Boc spune că în domenii precum industria hotelieră şi restaurantele evaziunea fiscală nu poate fi combătută decât prin aplicarea impozitului forfetar. Experţii fiscali sunt de altă părere şi spun că soluţia stopării evaziunii ţine, mai ales, de instrumente de control strict.

Consultantul fiscal Gabriel Biriş consideră că impozitul forfetar nu are nicio legătură cu economia de piaţă, ci cu „economia de bazar". „Impozitul minim transformă economia într-una de bazar. Problema reală ţine de declararea veniturilor şi de înregistrarea TVA. Autorităţile trebuie să înăsprească toate controalele fiscale, dar să ia şi măsuri complementare", a declarat Biriş.

Încasări de 0,1% din PIB

Primul termen de plată al impozitului minim în acest an este 25 ianuarie. şeful Fiscului, Sorin Blejnar, spune că în 2009 încasările din acest impozit au fost de 592,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă 0,1% din Produsul Intern Brut (PIB).