Feţele austerităţii în Europa

Măsurile dure impuse de guverne pot avea consecinţe grave asupra economiilor. Statele europene se întrec în reducerea cheltuielilor publice şi în introducerea de noi impozite. Unde vor duce toate acestea?

VIDEO Război dur între guverne şi sindicate în Europa

Bruxelles-ul strânge cu forţa punga statelor UE

Analiză: Cum se manifestă criza în fiecare stat din Uniunea Europeană

Speriaţi de datoriile suverane în creştere, guvernanţii au demarat un nou val de măsuri de austeritate. Reformarea sistemelor de pensii, tăierea aparatului bugetar, scăderea salariilor din sectorul public, îngheţarea pensiilor şi a investiţiilor, majorarea impozitelor şi introducerea de noi taxe sunt armele cu care conducătorii speră să stimuleze economia.

Şi mai multe reduceri

Ministrul de Finanţe al Marii Britanii dezvăluie astăzi un nou plan de reducere a cheltuielilor bugetare, care va ajuta statul să economisească 95 de miliarde de euro. Programul este cel mai agresiv dintre cele aplicate de marile puteri economice şi presupune diminuarea cu 25% a fondurilor ministerelor. Bugetul pentru armată va fi redus cu 8% prin desfiinţarea a câtorva mii de posturi şi prin amânarea unor programe de modernizare. Datoria publică a britanicilor reprezintă 53,2% din Produsul Intern Brut.

Şi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, a anunţat că nu va renunţa la austeritate. Încercând să acopere datorita suverană de 86,2% din PIB, liderii francezi vor majorarea vârstei de pensionare de la 60 de ani la 62, după ce, în primăvară, Guvernul de la Paris a anunţat îngheţarea cheltuielilor publice pentru următorii trei ani.

Măsurile de austeritate demarate de José Luis Rodríguez Zapatero, premierul Spaniei, au scos în stradă peste 10 milioane de spanioli, potrivit datelor sindicatelor naţionale. În mai, guvernul a aprobat un plan de reducere a cheltuielilor bugetare în valoare de 15 miliarde de euro, în contextul unei datorii publice de 53,2% din PIB şi a unei rate a şomajului de 20%.

Maghiarii majoreajă impozitele

Ungaria a dezvăluit luni un nou plan economic, bazat pe majorări temporare semnificative ale impozitelor pentru industria energetică, retail şi telecomunicaţii. Noua schemă de taxare a companiilor din aceste domenii va începe de anul acesta şi va ţine până în 2012, după ce, în iulie, Guvernul de la Budapesta a impus băncilor şi instituţiilor financiare cu operaţiuni în Ungaria cea mai mare taxă bancară de pe teritoriul Uniunii Europene, prin care speră să obţină un miliard de dolari anual. În acest fel, maghiarii speră să atingă obiectivul de 2,8% din PIB pentru deficitul bugetar în 2011, informează „The Wall Street Journal".

Datoria publică de 115,2% din PIB îi forţează pe italieni să-şi reducă deficitul bugetar cu 25 de miliarde de euro, obiectivul fiind scăderea de la 5,3% din PIB în 2009 la 2,7% din PIB în 2011. În acest sens, guvernul condus de Silvio Berlusconi a anunţat tăierea salariilor din sectorul public, desfiinţarea a zeci de mii de posturi şi diminuarea fondurilor alocate sistemului sanitar cu 400 de milioane de euro în 2011 şi cu 1,1 miliarde de euro în 2012, potrivit Reuters.

În ciuda măsurilor, costurile asigurării împotriva riscului de neplată pentru Italia le depăşesc pe cele pentru Indonezia sau Filipine, investitorii având mai multă încredere în cele două economii emergente decât în cea italieană, informează Bloomberg.

Măsurile de austeritate,rezultate slabe

Irlanda, considerată în prezent unul dintre statele cu cele mai mari probleme din Europa, a început implementarea măsurilor de austeritate în urmă cu doi ani. Oficialii de la Dublin au redus, în 2008, salariile bugetarilor cu până la 20%, au majorat impozitele şi au îngheţat investiţiile. Acum, datoria statului este de 57,7% din PIB, iar sistemul bancar va fi salvat cu 50 de miliarde de euro din fonduri publice, adică aproximativ 25.000 de euro pe cap de contribuabil.

În schimbul aprobării de către Fondul Monetar Internaţional şi de către Uniunea Europeană a unui împrumut de urgenţă în mai, Grecia a introdus o serie de măsuri draconice de austeritate.

Acum, Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, a declarat că statul elen ar putea fi nevoit să implementeze alte măsuri pentru a-şi atinge ţinta de deficit bugetar pentru 2011, după ce Eurostat, oficiul de statistică al UE, a descoperit „câteva entităţi care trebuie reclasificate ca entităţi publice, ceea ce va avea un impact asupra creşterii deficitului şi a datoriei".

Situaţia Portugaliei alarmează Europa

Portugalia ar putea fi prima ţară din UE care apelează la fondul de urgenţă de 750 de miliarde de euro, înfiinţat pentru a evita o altă criză a datoriilor suverane, dacă Parlamentul de la Lisabona nu va aproba bugetul pentru 2011. Printre măsurile introduse de premierul José Sócrates se numără tăierea salariilor bugetarilor cu 5%, îngheţarea pensiilor şi a investiţiilor şi majorarea TVA la 23%.

Tratatele comunitare ale UE, în pericol

Propunerile de modificare a regulilor fiscale din Uniunea Europeană finalizate ieri de miniştrii de Finanţe ai blocului comunitar ar putea duce la modificarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, informează „Financial Times".

Crearea unui mecanism permanent, care să intervină aproape automat în cazul unoe eventuale abateri ale statelor, necesită modificarea tratatelor, ceea ce presupune aprobarea tuturor celor 27 de membri ai Uniunii. Deşi iniţial se opunea acestui scenariu, Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, a fost de acord ca tratatele să fie renegociate.

Aprobarea comună a statelor din UE pare greu de atins, mai ales după ce Marea Britanie şi-a exprimat opoziţia faţă de o astfel de măsură. Propunerile miniştrilor reuniţi la Luxemburg s-au axat asupra înăsprirea sancţiunilor aplicate statelor care nu-şi respectă promisiunile fiscale şi bugetare asumate şi a înfiinţării unui sistem de intervenţie, care să presupună inclusiv misiuni speciale ale Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene în statul respectiv.

Franţa, alături de Italia, Spania şi Belgia au cerut ca deciziile finale în asemenea situaţii să fie luate la nivel politic, susţinând principiul majorităţii simple faţă de cea calificată, propusă de Germania. Nemţii, alături de Finlanda şi Olanda, au fost principalii susţinători ai introducerii unor reguli şi sancţiuni mai severe.