FMI ne obligă să scumpim gazele

FMI şi Comisia Europeană au cerut autorităţilor române din energie să nu mai reglementeze tarifele la electricitate şi gaze pentru agenţii economici. Preţul gazelor de producţie internă este în prezent la jumătate faţă de cel de pe pieţele externe, iar alinierea lor bruscă ar putea însemna o majorare de 80%, adică un impact semnificativ asupra facturilor finale plătite de populaţie.

Citiţi şi România are resurse ascuse de gaze

Problema liberalizării preţurilor la energie electrică şi la gaze, mult mai mici în România faţă de restul ţărilor europene, pune din nou pe jar autorităţile. Ieri, delegaţia FMI şi cea a Comisiei Europene la Bucureşti i-au cerut ministrului Economiei, Ion Ariton, ca tarifele să rămână reglementate doar pentru populaţie şi pentru instituţiile de interes public.

„În cursul acestui an, probabil la jumătatea anului, va trebui să prezentăm o nouă formulă de calcul, pentru că sunt probleme în legătură cu preţul reglementat. FMI şi Comisia ne solicită o reverificare a acestor preţuri şi, de ce nu, o liberalizare a preţului energiei pe piaţă", a declarat Ariton, la finalul unei întâlniri de două ore cu delegaţia condusă de Jeffrey Franks.

Momentan, pe lângă populaţie, plătesc tarife reglementate şi unele firme mici, cu consum redus de energie. Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României pe această temă în urmă cu un an şi jumătate, argumentând că toţi agenţii economici trebuie să plătească tarife negociate cu furnizorii.

Teoretic, pieţele de energie şi gaze din România sunt complet liberalizate încă de la 1 iulie 2007, prin urmare orice consumator, fie el şi casnic, poate opta pentru stabilirea preţului în funcţie de ofertele de pe piaţă ale companiilor energetice. În practică, însă, consumatorii renunţă foarte greu la tarifele reglementate, care sunt mult mai mici.

Potrivit ultimelor date ale Autoritatăţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), adică cele aferente lunii noiembrie 2010, 53% din consumatorii de energie din România plătesc tarife la electricitate în funcţie de negocierile cu furnizorii, restul fiind sub regim reglementat. La gaze, gradul real de deschidere a pieţei este de 57%.

Am tras prea mult de timp

O altă mare problemă care hăituieşte de câţiva ani autorităţile din energie este preţul gazelor de producţie internă, care este în prezent la jumătate faţă de cel de pe pieţele internaţionale. În negocierile de aderare la UE, România s-a angajat să crească treptat preţul de producţie internă a gazelor până la alinierea cu pieţele externe, astfel încât populaţia să nu sufere un şoc.

Numai că timpul a trecut şi niciun Guvern nu şi-a asumat un astfel de calendar al scumpirilor, mai ales din cauza perioadelor electorale succesive. Preţul gazelor autohtone a fost fixat de către ANRE la 495 de lei pe mia de metri cubi (165 de dolari) şi nu a mai fost modificat din februarie 2008.

Cum gazele de import, care costă 380 de dolari pe mia de metri cubi, reprezintă circa 20% din consum, o aliniere bruscă a celor două preţuri ar însemna, teoretic, o majorare de 80%. Având în vedere un impact atât de mare al egalizării celor două preţuri, este greu de crezut că ANRE va putea ţine tarifele finale pentru populaţie măcar la valori apropiate faţă de cele de acum.

„Precizăm că, în prezent, nu există nicio discuţie oficială în Guvern cu privire la liberalizarea preţurilor la gaze naturale, propunerea aparţinând doar FMI-ului. În următoarele luni, ANRE va face o analiză a propunerii FMI şi o va prezenta Guvernului, pentru a vedea în ce măsură liberalizarea preţurilor la gaze naturale este viabilă sau nu", arată un comunicat al Ministerului Economiei.

Răspuns greşit! ANRE trebuia să aibă deja o astfel de analiză, pentru că FMI a cerut acelaşi lucru şi în vizitele anterioare, iar Comisia ne presează de peste trei ani să stabilim un calendar de egalizare a preţului gazului intern cu cel extern.

„Un sistem de preţuri reglementate nu este permis, întrucât acesta distorsionează competiţia în rândul tranzacţiilor şi împiedică funcţionarea pieţei europene a gazelor", declara vara trecută, pentru „Adevărul", Nicole Bockstaller, ofiţerul de presă al comisarului european pentru Energie, Gunther Oettinger.

Statisticile nu ţin cu românii

Din păcate, statisticile europene nu ţin cu noi. Potrivit ultimelor date ale Eurostat, România a avut în 2010 cele mai mici preţuri la gaze pentru populaţie, de trei ori mai mici decât media celor 27 de state europene, astfel că este loc de scumpiri. Concret, un consumator casnic din România a plătit anul trecut 4,1 euro pe GJ (gigajoule), în timp ce media europeană a fost de 11,1 euro pe GJ. Cel mai scump gaz a fost consumat de suedezi, care au dat 16,4 euro pe GJ.

Şi la electricitate suntem sub media UE de 0,12 euro pe kWh . Un român a plătit 0,08 euro pe kWh în 2010, iar preţuri mai mici au fost doar în Bulgaria şi Estonia - 0,06 euro pe kWh.

"FMI şi Comisia ne solicită o reverificare a preţurilor reglementate la energie şi gaze şi, de ce nu, o liberalizare a preţului pe piaţă." - Ion Ariton, ministrul Economiei

Ce facem cu minerii din Valea Jiului?

O altă temă de discuţie dintre delegaţia FMI şi ministrul Economiei a fost restructurarea mineritului, în special cea a Companiei Naţionale a Huilei (CNH).

„Va trebui să prezentăm până la sfârşitul săptămânii un program de restructurare a celor şapte mine de huilă. Patru mine să rămână viabile în continuare, iar trei să intre într-un proces de închidere pentru o perioadă de până în 2018, cu subvenţii de la bugetul de stat. FMI cere ca această perioadă să fie mai scurtă, pentru ca subvenţiile să fie pe o perioadă limitată. Nici noi nu ne dorim să ne întindem cu acest program până în 2018", a spus Ariton.

Potrivit acestuia, în perioada următoare vor fi căutate soluţii alternative pentru minerii care îşi vor pierde locul de muncă. „Nu am discutat de numărul personalului. Acolo este vorba de câteva mii de oameni", a punctat ministrul.

Ce mine se vor închide

Potrivit unor surse participante la discuţii, oficialii ministerului le-au spus celor de la FMI că o documentaţie privind condiţiile tehnice de închidere a celor trei mine va fi realizată până la 15 aprilie.

„Este vorba despre minele Petrila, Uricani şi Paroşeni. O mare parte dintre mineri vor ieşi la pensie până în 2018", ne-au spus sursele menţionate. CNH are în prezent circa 10.000 de angajaţi şi restanţe la bugetul de stat de 1,46 miliarde de lei. Compania avut în 2009 pierderi de 606 milioane de lei.