FMI dă o nouă tranşă de bani pentru Grecia

Deşi guvernul elen susţine că ţara face paşi înainte pentru relansarea economică, sindicatele greceşti pregătesc noi acţiuni de protest. Măsurile adoptate de statul elen nu sunt deloc populare, însă ajutorul financiar internaţional este condiţionat de implementarea acestora.

Reprezentanţi ai Uniunii Europene, ai Fondului Monetar Internaţional, dar şi ai Băncii Centrale Europene (BCE) vor sosi astăzi la Atena pentru a verifica dacă Grecia aplică eficient prevederile programului în valoare de 110 miliarde de euro pentru obţinerea unei noi tranşe de ajutor în valoare de nouă de miliarde de euro.

Oficialii eleni sunt optimişti în ceea ce priveşte progresele realizate în ultimele luni, deşi recunosc că mai există unele zone cu probleme, cum ar fi cheltuielile de sănătate şi cele legate de protecţia socială, potrivit unei declaraţii de sâmbătă a ministrului grec de Finanţe, George Papaconstantinou.

Băncile sunt supravegheate

Oficialii organismelor financiare internaţionale vor verifica dacă Grecia a depus eforturile asumate prin acordurile semnate. Abia ulterior va fi deblocată a doua tranşă de bani în valoare de nouă miliarde de euro. Prima tranşă, în valoare de 20 de miliarde de euro, a intrat în bugetul statului elen în luna mai a acestui an.

Ministrul grec de Finanţe a lansat un apel către instituţiile bancare din ţară cerându-le acestora să fie solidare în încercarea de a aduce lichidităţi pe piaţă şi de a contribui activ la efortul depus în vederea asigurării unei creşteri economice.

De asemenea, autorităţile de supraveghere a sistemului bancar din Uniunea Europeană au anunţat că şapte din cele 91 de bănci testate cu privire la rezistenţa financiară nu au reuşit să îndeplinească normele cerute de BCE. Este şi cazul ATEbank din Grecia, care este prezentă şi pe piaţa românească. Comitetul European de Supraveghere Bancară arată că aceste banci trebuie să îşi majoreze capitalul cu suma totală de 3,5 miliarde de euro.

Citeşte şi: FMI se pregăteşte de noi împrumuturi

Stare socială tensionată

După greva de anvergură declanşată pe 8 iulie, atunci când transporturile maritime, feroviare şi aeriene au fost paralizate, este de aşteptat ca starea tensionată din Grecia să se menţină şi să fie declanşate noi proteste.

Măsurile de austeritate adoptate de guvernul elen, în special reforma pensiilor, care prevede creşterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani, dar şi scăderea acestora cu 7%, vor continua să stârnească reacţii negative din partea populaţiei.

Turismul, una dintre principalele surse de venit ale ţării este destul de afectat de proteste, o serie de zboruri fiind anulate în urma grevei sindicatului controlorilor de trafic aerian de vinerea trecută. Greva de vineri nu este prima care paralizează transportul aerian din Grecia, acelaşi sindicat fiind responsabil de încă o întrerupere a lucrului pe 14 iulie.

Dependenţă de împrumuturi

Guvernul de la Atena este încrezător că oficialii FMI vor debloca a doua tranşă a împrumutului, în valoare de nouă miliarde de euro, cât mai curând posibil, astfel încât să poată asigura fondurile necesare plăţii pensiilor şi salariilor din sectorul bugetar.

Fondul suspendă negocierile cu Budapesta

Viktor Orban nu mai ţine cont de sugestiile FMI  Foto: Reuters

În ciuda faptului că reprezentanţii FMI şi UE sunt de părere că noile măsuri de austeritate la care s-a gândit guvernul de la Budapesta vor pune în pericol relansarea creşterii economice a ţării, parlamentul ungar a votat săptămâna trecută introducerea unei taxe excepţionale asupra băncilor şi asigurărilor.

Măsura ar urma să permită colectarea a 200 de miliarde de forinţi, adică aproximativ 700 de milioane de euro. Măsura a fost anunţată încă de luna trecută şi are, potrivit oficialilor ungari, scopul de a reduce deficitul bugetar.

Ea ar urma să fie aplicată pe următorii trei ani şi ar echivala cu aproximativ 0,45% din bilanţurile instituţiilor bancare din Ungaria. Decizia adoptată joia trecută de parlamentul de la Budapesta nu este susţinută de FMI şi UE, reprezentanţii celor două organisme fiind de părere că taxa reprezintă o contribuţie mult prea ridicată.

Drept urmare, delegaţiile Fondului şi UE au părăsit sâmbătă Ungaria fără să ajungă la un acord cu Budapesta. În aceste condiţii, au fost suspendate atât negocierile, cât şi acordarea viitoarei tranşe a împrumutului de 20 de miliarde de euro contractat de Ungaria în octombrie 2008.