De ce vor ruşii ca Germania să-şi închidă reactoarele nucleare

La începutul acestei săptămâni, autorităţile din Germania au anunţat că vor închide toate reactoarele nucleare până în 2022, invocând argumentul „Fukushima", adică pericolul pe care l-ar putea reprezenta capacităţile de producere a energiei din surse nucleare. Care sunt de fapt interesele din spatele acestei decizii?

În primul rând, trebuie să ne uităm cine are de câştigat. Răspunsul: celelalte surse de energie, în principal gazul natural. Şi cine este principalul furnizor de gaze al Germaniei? Rusia. Deci este evident că Germania va cumpăra mai multe gaze ruseşti pentru a-şi suplimenta producţia de energie din această resursă.

Citiţi şi Germania pune cruce energiei atomice.

Relaţiile energetice de prietenie dintre Germania şi Rusia sunt binecunoscute:  Germania importă gaze din Rusia de mai bine de 30 de ani. De altfel, cele două ţări sunt partenere în proiectul Nord Stream - o conductă care va aduce gaze din Rusia în Germania prin Marea Baltică, proiect care va fi gata la finele acestui an.

Aliaţi în furnizarea şi transportul gazelor

Anul viitor, când şi a doua etapă a Nord Stream va fi finalizată, conducta va transporta din Rusia 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, adică o cantitate enormă. Spre comparaţie, România consumă anual 13-15 miliarde de metri cubi de gaze.

De altfel, şeful proiectului Nord Stream este nimeni altul decât Gerhard Schroeder, fostul cancelar german.

Compania germană E.ON, cel mai mare grup privat de utilităţi din lume, deţine o participaţie de 14,5% din proiectul Nord Stream şi, potrivit site-ului companiei, este cel mai mare acţionat străin al Gazprom, cu o participaţie de 6,4%.

Deci n-ar fi de mirare ca, în perioada următoare, să fim martori la anunţuri de construire a unor noi centrale pe gaze în Germania.

Energia nucleară, cea mai ieftină după cea hidro

Chiar şi pentru importul gazelor în România, nemţii şi ruşii sunt aliaţi: Wintershall, unul dintre cei doi intermediari care ne aduc gaze de la Gazprom, este deţinut în proporţie de 50%-50% de gigantul rus şi de concernul german BASF.

În prezent, centralele nucleare generează circa 25% din producţia de electricitate a Germaniei, iar gazele - doar 10%, deci e mult loc de creştere aici. O mare pondere o are producţia de energie pe bază de cărbune, adică peste 40%.

Având în vedere faptul că producţia de energie pe gaze însemnă mai puţine emisii de dioxid de carbon decât cea pe bază de cărbune, Germania va invoca acest motiv pentru a se orienta mai mult spre gaze. Aceasta mai ales în cotextul în care Uniunea Europeană pune un accent din ce în ce mai mare pe reducerea emisiilor poluante.

Un alt concurent pentru producţia de energie pe gaze sunt sursele regenerabile. Acestea vor câştiga şi ele teren, dar nu atât de mult, pentru că tehnologiile sunt scumpe, iar astfel de proiecte sunt din ce în ce mai greu de implementat în Germania - unde subvenţiile de la stat nu mai sunt atât de mari cum erau la începutul erei regenerabilelor în vestul Europei.

Ceea ce nu au înţeles încă nemţii care se bucură de această decizie este că preţul energiei va creşte substanţial după închiderea unităţilor nucleare. Aceasta deoarece energia nucleară este cea mai ieftină, după cea hidro, iar preţul hidrocarburilor va fi din ce în ce mai mare.

O decizie ironică

În aprilie, când nemţii au anunţat pentru prima dată intenţia de a renunţa la energia nucleară, analiştii au catalogat această decizie ca fiind cel puţin ciudată, atâta vreme cât Germania, pentru a acoperi deficitul de energie, va fi nevoită să apeleze şi la importuri din ţări precum Cehia şi Franţa, unde se produce masiv energia atomică.

„Din moment ce Franţa îşi asigură 80% din energie din surse nucleare, iar Cehia în jur de 25%, este ironic că Germania a luat această decizie inspirată din raţiuni politice", comentau jurnaliştii de la Reuters.

Franţa - fieful energiei nucleare

Franţa este cel mai mare producător de energie nucleară din Europa şi al doilea din lume, după Statele Unite. În Franţa sunt operaţionale 59 de reactoare nucleare, cu o capacitate totală de peste 63.000 de MW, care asigură 80% din necesarul de energie al ţării. Statul francez este cel mai mare exportator de energie din lume, datorită electricităţii nucleare.

Unii renunţă, alţii reiau proiectele nucleare

Un alt stat care a decis să renunţe la energia nucleară după evenimentele de la Fukushima este Elveţia. Aici, guvernul a decis să scoată din uz toate cele cinci reactoare până în 2034 şi să abandoneze toate proiectele noi.

Italia a renunţat la energia nucleară în urma unui referendum în 1987, după dezastrul de la Cernobîl. Însă în ultimii ani şi-a reconsiderat poziţia faţă de aceast aspect, iar autorităţile de la Roma vor să reia proiectele nucleare. Pentru asta, în luna iunie va avea loc un referendum în rândul populaţiei italiene.

Programul nuclear al României

Programul nuclear al României prevede finalizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă până în 2020, fiecare cu o putere de 720 de MW, care vor dubla capacitatea unităţilor nucleare 1 şi 2.

Totodată, în decada 2020-2030, România şi-a propus construirea unei noi centrale nucleare, cu două reactoare care să aibă în total o putere de 2.200 de MW.

Astfel că, în anul 2030, capacitatea nucleară totală a României va fi de peste 5.000 de MW, faţă de 1.400 de MW în prezent.

Ştiaţi că...

* prima centrala nuclearelectrică a fost pusă în funcţiune în anul 1950?

* astăzi există 440 de reactoare nucleare în 31 ţări, cu o putere totală de peste 364.000 MW?

* ele produc aproximativ 16% din necesarul de energie electrică al planetei, iar ponderea lor continuă să crească?

* SUA este lider mondial în utlizarea energiei nucleare, cu 104 reactoare şi o putere de aproape 100.000 de MW?

* pe locul doi în lume este Franţa, cu 59 de reactoare şi peste 63.300 de MW instalaţi?

* România se află pe locul 23 pe această listă, cu două reactoare funcţionale şi 1.400 de MW?