Germania pune cruce energiei atomice

Germania îşi va închide treptat toate reactoarele nucleare până în 2022, fiind prima ţară industrializată care face acest pas. Ca o primă etapă, centralele a căror activitate a fost oprită după accidentul de la Fukushima nu vor mai fi repornite.

După ore-n şir de negocieri în noaptea de duminică spre luni, coaliţia guvernamentală de la Berlin a decis ca alte şase centrale, din totalul de 17 pe care le are Germania, să fie scoase din funcţiune până cel târziu în 2021. Ultimele trei reactoare atomice - care sunt şi cele mai noi şi mai performante - vor funcţiona până la sfârşitul lui 2022. Ministrul Mediului, Norbert Röttgen, a calificat această decizie ca fiind „definitivă". El a precizat că impozitul pe combustibilul nuclear pe care trebuie să-l plătească operatorii centralelor va fi menţinut încă cinci ani de acum încolo.

Taxa a fost programată să aducă anual la bugetul de stat aproximativ 2,3 miliarde de euro. Decizia coaliţiei la guvernare la Berlin respectă recomandările Comisiei de etică privind sistemul energetic, înfiinţată de guvernul federal după catastrofa de la Fukushima şi din care fac parte 17 personalităţi ale vieţii sociale, economice, ştiinţifice precum şi din reprezentanţi ai bisericilor.  Neobişnuit pentru scena politică din sud-estul Europei, la negocierile din cadrul Guvernului german au luat parte şi liderii opoziţiei, social-democraţi (SPD) şi ecologiştii.

Denuclearizare cu istorie

Oprirea definitivă a celor 17 reactoare nucleare germane până în 2022 reprezintă de fapt revenirea la calendarul fixat la începutul anilor 2000 de o coaliţie a social-democraţilor şi ecologiştilor. „Decizia noastră este astfel consecventă", a apreciat Röttgen. Este acelaşi ministru care în urmă cu 11 ani lua peste picior coaliţia formată din social-democraţi şi Verzi, care hotăra renunţarea la energia atomică, spunând că este o „decizie de politică energetică oarbă, care nu se pune în aplicare atât de uşor", aminteşte cotidianul ,,Berliner Morgenpost". Istoria ,,denuclearizării" Germaniei este „încurcată".

Cancelarul german Angela Merkel a provocat numeroase proteste, când la sfârşitul lui 2010 a decis prelungirea cu 12 ani în medie a duratei legale de exploatare a reactoarelor ţării, contrar voinţei opiniei publice. Manifestaţii de amploare împotriva energiei nucleare au avut loc inclusiv sâmbătă, când peste 160 de mii de oameni au ieşit în stradă în 20 de oraşe din Germania.

Cancelarul Angela Merkel (dreapta) şi ministrul Mediului, Norbert Röttgen  Foto: Reuters

Cutremurul din Japonia care a iscat criza nucleară de la Fukushima a fost cel care a făcut-o să se răzgândească pe Angela Merkel, care a suspendat imediat activitatea a şapte instalaţii atomice cu probleme. Victoria răsunătoare a ecologiştilor în alegerile din martie din landul Baden-Wurtemberg a pus şi mai mare presiune pe guvernul de la Berlin să accepte trecerea la alte surse de energie decât energia atomică, ce-i drept, ieftină şi nepoluantă.

Teama de pene de curent

Numeroşi activişti ai denuclearizării au ieşit în stradă să sărbătorească victoria, dar au existat şi reacţii adverse din partea politicienilor şi a oamenilor de afaceri. Ecologiştii din Bundestag critică decizia cancelariei, de a plasa o parte din tehnica nucleară în conservare câţiva ani de acum încolo, însemnând că un reactor va sta în stand-by pentru următorii doi ani, ca să facă faţă unor eventuale pene de curent în lunile reci de iarnă, când consumul de energie creşte.

O centrală atomică - nu s-a decis deocamdată care - plasată în conservare va putea fi rebranşată într-o singură săptămână. Un raport al Agenţiei germane pentru energie a avertizat că în lipsa celor şapte reactoare atomice, care nu vor mai fi rebranşate - ţara s-ar putea confrunta cu pene de curent uriaşe, o mare problemă şi pentru industrie.

Liderul grupului liberal (FDP) din parlamentul german a avertizat că lipsa energiei atomice va trebui compensată nu prin importuri ci cu mărirea producţiei la centralele de gaz pe care le are Germania. ,,Renunţarea la energia atomică va fi o mare provocare", a declarat şi preşedintele Asociaţiei de cercetare a Germaniei, Matthias Kleiner, citat de ,,Berliner Morgenpost". Vor trebui găsite soluţii pentru conservarea şi distrugerea deşeurilor nucleare şi surse altenative de energie. Problema evidentă va fi costul mai ridicat al electricităţii provenite din instalaţii eoliene sau solare şi gradul ridicat de poluare al combustibilului fosil, cum ar fi cărbunele sau petrolul.

Suedia păgubită protestează

Critici au venit şi din partea Suediei, care deţine concernul Vettenfall, care operează două centrale în Germania. Ministrul Mediului de la Stockholm, Andreas Carlgren, a declarat la postul de radio SR că Executivul Angelei Merkel se încăpăţânează fixând un termen pentru denuclearizare. „Cu aceasta se ignoră cea mai importantă problemă: cum vom produce energie regenerabilă într-o perioadă cât mai scurtă", a declarat oficialul precizând că doar aşa va putea fi protejat mediul pe termen lung.

Pierderi

Efectele deciziei guvernului de la Berlin privind renunţarea la energia nucleară nu s-au lăsat aşteptate. Acţiunile celor patru mari deţinători de centrale nucleare EON, RWE, EnBW şi Vattenfall au scăzut, ieri, la Bursa din Francfort, cu 2,4 la sută în cazul RWE. Experţii preconizează pierderi de sute de milioane de euro anual la aceste companii.

Cele două tabere „nucleare" ale Europei

Dezbaterea iscată după accidentul de la Fukushima a împărţit Europa în două tabere. Comisia Europeană încearcă să impună controale riguroase de securitate la toate reactoarele din UE. Franţa şi Marea Britanie încearcă, în schimb, să minimalizeze demersurile Bruxelles-ului. Marea Britanie şi Franţa (cel mai mare exportator de energie nucleară şi statul care îşi asigure aproape 80% din necesarul de electricitate din acest tip de energie), cu sprijinul Cehiei, au reuşit să excludă din documentele UE referitoare la controale ameninţarea teroristă, scrie Reuters.

Legislatorii europeni reuşiseră să definitiveze acordul referitor la „testele de stres" pentru reactoarele din UE, pentru a vedea ce s-ar ntâmpla în caz de dezastre naturale. Marea Britanie a argumentat că, dintre toate ameninţările, cea teroristă cade în sarcina autorităţilor naţionale de securitate şi nu în seama Comisiei Europene ori a autorităţilor nucleare.

În testele de stres este inclusă probabilitatea ca un reactor să fie lovit de două dezastre în acelaşi timp. Sunt luate în calcul şi scenarii precum prăbuşirea unui avion, explozii de gaze lângă centrale şi cutremure de 8 pe scara Richter (faţă de 6, cum era până acum). Testele vor începe pe 1 iunie, însă Comisia Europeană nu va avea puterea legală de a decide închiderea unei centrale nucleare.

Elveţia renunţă şi ea

Italia adoptă o poziţie destul de precaută. Guvernul de la Roma a abandonat deocamdată proiectele de construire a unor noi reactoare iar pe 12 iunie italienii se vor pronunţa printr-un referendum asupra viitorului energiei nucleare în Italia. În Elveţia, guvernul a decis să scoată din uz toate cele cinci reactoare până în 2034. Energia nucleară ar urma să fie înlocuită cu noi surse de energie alternativă. Această decizie a fost luată de cei şapte consilieri federali reuniţi la Berna.

„Un abandon progresiv este posibil din punct de vedere tehnic şi suportabil din punct de vedere economic", a mai explicat guvernul de la Berna. Conform recomandărilor făcute miercuri de Guvern, centrala „Beznau I va trebui să fie decuplată de la reţea în 2019, Beznau II şi Mühleberg în 2022, Gösgen în 2029 şi Leibstadt în 2034". Opţiunea Consiliului Federal va servi ca recomandare Parlamentului, care în general respectă deciziile Guvernului. Parlamentarii urmează să legifereze începând de la 8 iunie pe această temă. O decizie finală a deputaţilor este aşteptată la jumătate lui iunie.