De ce nu-şi lucrează românii pământurile?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Obiceiul de a-şi lăsa pârloagă terenurile vine din incertitudinea privind drepturile de proprietate, dar şi din comoditate şi lipsa de intervenţie a autorităților statului. Oficialii Ministerului Agriculturii încă nu au găsit o metodă de impulsionare pentru cei care nu-şi lucrează pământurile, iar fermierii dau vina pe indiferenţa statului.

România importă tot mai multe produse agricole tradiţionale, de la porumb, grâu şi cartofi până la carne de porc şi de vită, roşii, praz, mere sau gutui. În acelaşi timp, mai mult de un sfert din terenurile cultivabile de pe teritoriul ţării sunt lăsate nelucrate, iar dacă s-ar folosi întregul potenţial agricol am putea hrăni 80 de milioane de oameni anual, după cum estimează federaţiile patronale şi sindicale din domeniul agro-alimentar.

Citiţi şi:

Italia este primul investitor străin în terenuri agricole din România
România îşi scrie biletul de adio
FOTO Dinescu, din nou moşier

Cum este posibil acest paradox, de ce nu-şi lucrează românii (desigur, nu toţi) pământurile? Fiecare are răspunsurile sale: autorităţile dau vina pe regimul incert al proprietăţii asupra terenurilor, în timp ce reprezentanţii mediului privat dau vina pe... autorităţi. Cert este că până în prezent nu s-a conturat o strategie prin care proprietarii de terenuri să fie încurajaţi să şi le lucreze, iar cei care nu şi le lucrează să fie sancţionaţi.

Unde nu e asociere, nimic nu e

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, declară, pentru „Adevărul", că pârloagele apar cel mai adesea acolo unde oamenii nu se asociază pentru a lucra pământurile. „Mulţi proprietari au vârste înaintate, nu mai pot să lucreze ca în tinereţe, şi foarte puţini se asociază în vederea exploatării calificate a terenurilor. Alţii au cumpărat aceste terenuri doar în vederea unor tranzacţii imobiliare ulterioare.

De asemenea, în foarte multe cazuri, sunt moştenitori care locuiesc la oraş, destul de departe faţă de locul exploataţiei, nici nu lucrează, dar nici nu înstrăinează terenul", a mai spus Rădulescu.

Asociaţiile de producători nu văd deloc cu ochi buni atitudinea celor care nu-şi lucrează pământurile, în primul rând pentru că pârloagele sunt surse de dăunători pentru culturile din imediata vecinătate.

Subvenţia ca sursă de profit

„Unii proprietari îngrijesc pământul numai la nivel minimal, cheltuind doar câteva zeci de lei, apoi primesc subvenţia la hectar, care e o sumă mult mai mare, şi astfel ies în câştig fără să facă mai nimic", arată Marcel Cucu, vicepreşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR). El adaugă că există deja şi exploataţii care au abandonat lucrările agricole din lipsă de bani. Iar „Statul şi politicienii se interesează de problemele agricultorilor doar în campaniile electorale", a punctat oficialul LAPAR.

Taxa pe pârloagă, amânată

Proiectul normativ care urma să introducă o taxă pentru terenurile agricole nelucrate, pregătit pentru adoptare la începutul acestui an, nu va fi aplicat prea curând pentru că nu au fost definitivate unele amănunte de natură tehnică, a explicat Adrian Rădulescu.
„Încă nu a fost calculat un cuantum al acestei taxe, astfel că nu vom înainta proiectul spre adoptare", a precizat oficialul Ministerului Agriculturii.

Milioane de hectare nelucrate

România are, potrivit estimărilor oficiale, între 1,5 şi 2,5 milioane de hectare de pârloagă, reprezentând cel puţin 20% din suprafaţa cultivabilă a ţării. La acest capitol ocupăm un nedorit loc întâi în Uniunea Europeană. Acest lucru a fost şi este posibil pentru că impozitele şi taxele locale pe terenuri nu fac diferenţa între pământul lucrat şi cel nelucrat.

Ce este pârloaga

Dacă aţi lăsat nelucrat un teren cultivabil timp de cel puţin un sezon agricol (din primăvară până-n toamnă), acesta va fi considerat pârloagă. Statul nu impulsionează demararea de lucrări pe astfel de terenuri, dar nici nu-i taxează pe proprietarii acestora.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite